În Joia Mare, la Sfânta Liturghie, se sfințește pentru a 22 a oară, în România, Marele Mir

Multe sunt tainele acestei Mari Săptămâni pe care ar trebui să le cunoștem. Una dintre ele este rânduiala de pregătire a Sfântului și Marelui Mir, un ritual care se întâmplă o dată la zece ani. Actul liturgic ține trei zile, timp în care preoții citesc ziua și noaptea din Sfânta Evanghelie și din Psaltire. Sfințirea Mirului, de astăzi, este a 22-a în Biserica Ortodoxă Română autocefală. 
„Sfântul și Marele Mir se ține în biserică la loc de cinste în Sfântul Altar. El se folosește la ungerea pruncului când primește Taina Sfântului Botez, la cei care se reîntorc sau trec la ortodoxism și la sfințirea bisericilor și se împarte la toate arhiepiscopiile și episcopiile din țară, în cantități foarte mici”, ne-a spus părintele Tiberius Macrea, consilier eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului.
Rânduiala pregătirii
ÎPS Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a condus rânduiala de pregătire a Sfântului și Marelui Mir. Actul liturgic a început în Lunea Mare, după ce Preafericitul Părinte Patriah Daniel a sfințit Mirostirionul (n.r. – clădirea unde se pregătește Sfântul și Marele Mir) de la Mănăstirea „Duminica Sfinților Români” din Capitală. Astăzi, în Joia Mare, la Sfânta Liturghie săvârșită în Cate­drala Patriarhală, Sfântul și Marele Mir va fi sfințit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhii membri ai Sfântului Sinod.
Din ce se prepară decoctul?

De la Mitropolia Ardealului am aflat că Marele Mir se face din untdelemn de măsline, vin, plante aromate biblice, materii solide ca smirna, care dă o mireasmă specială preparatului. În prima zi, „în trei cazane mari s-a introdus vin curat şi în vin se fierb aceste plante. Se face un decoct. Se amestecă pentru a nu se prinde de cazan şi în momentul în care preparatul acesta este terminat se observă o omogenizare şi o fierbere a acestor plante, moment în care se va opri procesul şi se va aştepta pentru a doua zi. Atunci, va fi partea în care se va concentra pe cazanul cel mare unde se va pune untdelemnul. Vinul dă posibilitatea ca din plantele pe care le introducem acolo să rămână esenţa lor. Apoi, ceea ce rezultă din acest amestec, se va pune în cazanul cel mare cu untdelemn de măsline și se continuă fierberea. Produsele solide sunt mărunţite şi la final se vor introduce uleiurile şi mirul de nard care vor încununa tot procesul acesta”.
ÎPS Laurențiu ne spune când se folosește Marele Mir

„Sfântul şi Marele Mir este folosit la Mirungere pentru că de aceea se şi numeşte Mirungere. Ungerea cu Sfântul şi Marele Mir este taina care se administrează noilor botezaţi. Mirungerea face parte din cele trei taine de iniţiere: Botez, Mirungere şi Euharistie”.
„În al doilea rând se foloseşte la sfinţirea bisericilor. Masa altarului se unge cu Sfântul şi Marele Mir şi această masă, după ce este sfinţită, devine mormântul Învierii Mântuitorului Iisus Hristos”.
„Se mai foloseşte şi la sfinţirea antimiselor care sunt indispensabile slujirii Sfintei Liturghii”.
„Tot Sfântul şi Marele Mir se poate administra şi celor care revin la Biserică după o cădere. Repunerea în har se face cu Sfântul şi Marele Mir”.
După sfinţire, a mai spus Părintele Mitropolit, Marele Mir „devine o materie purtătoare de har”.
„De aceea, la ungerea cu Sfântul şi Marele Mir se foloseşte această formulă foarte scurtă, dar profundă: Pecetea Darului Sfântului Duh”.
„Deci, darul Duhului Sfânt devine o pecete care mi se pune mie pe frunte, ochi, nas, gură, urechi, piept, spate, mâini şi picioare. Întregul trup al omului şi organele simţurilor sunt pecetluite cu pecetea Darului Duhului Sfânt”, a subliniat Mitropolitul Laurenţiu.