17.9 C
Sibiu
sâmbătă, iulie 27, 2024

Cum sărbătoresc sașii din Cisnădioara sărbătorile de Paște

Publicitate

Cele mai citite

În inima Transilvaniei, în preajma sărbătorilor pascale, aromele hencleșului se răspândesc în locuințe și în fiecare casă își are regulile, obiceiurile și rânduielile ei. Zilele acestea, sașii sărbătoresc sfintele Paști, iar în familia Henning toți freamătă, precum niște albine pentru a pune totul la punct.

Cu Michael Henning am vorbit acum câteva luni despre Crăciun și cunoscuta turtă dulce de Cisnădioara, iar în aceste zile avem plăcerea să aflăm de la el și despre semnificațiile sărbătorilor pascale.

„Vinerea Mare este singura zi în care se ține post la noi, sașii. După slujbă, oamenii vin acasă și mănâncă pâine cu vin, obicei specific sașilor din Cisnădioara, mai ales. De la amiază se pune pâinea și vinul într-un vas special din porțelan. În vinul cu pâine se mai pun stafide și puțin zahăr. Pe vremuri, această băutură era dusă și la femeile care au născut. Nu se știa că nu este bine pentru laptele matern”, ne povestește Mich.

De pe masa de sărbători nu lipsesc mielul, hencleșul și cozonacul, iar în Sâmbăta Mare se înroșesc ouăle.

Publicitate

„Copiii sunt foarte încântați, mai ales când trebuie să ciocnească ouăle. La noi există o activitate interesantă care îi include pe copii. Pe un plan înclinat din lemn se puneau ouăle, practic le dădeai pe tobogan”, ne spune Mich.

A doua zi de Paște, bărbații merg prin sat la stropit. Grupurile de udători merg pe la casele fetelor de măritat, dar și la rude, vecine. Fiecare ceată este condusă de doi băieți care duc un coș frumos împodobit, unde strâng ouăle primite. Tot ei intră primii în case, cerându-le voie părinților fetei: „Într-un coş cu viorele/ Cântă două păsărele./Păsările ciripesc:/Îmi daţi voie să stropesc?“

Fiecare băiat stropește apoi fata cu apă sau cu parfum, fiind răsplătit cu băutură, cozonac și ouă roșii. Udatul este la origini un gest ritualic, menit să alunge boala și răul, întru curățenie, fertilitate și protecție. Parfumul scump de astăzi era odinioară doar apă de fântână, uneori turnată cu găleata, ca în unele localități din Transilvania unde fetele mai au încă parte de această tratație.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Publicitate

Publicitate

spot_img
Ultimele știri

Marius Măldărășanu despre o posibilă demitere: Asta e soarta antrenorului, nu am ce face

FC Hermannstadt a făcut un pas greșit pe teren propriu, vineri seara, 1-1 cu nou promovata Unirea Slobozia.A fost...

Publicitate

Cele mai citite

În inima Transilvaniei, în preajma sărbătorilor pascale, aromele hencleșului se răspândesc în locuințe și în fiecare casă își are regulile, obiceiurile și rânduielile ei. Zilele acestea, sașii sărbătoresc sfintele Paști, iar în familia Henning toți freamătă, precum niște albine pentru a pune totul la punct.

Cu Michael Henning am vorbit acum câteva luni despre Crăciun și cunoscuta turtă dulce de Cisnădioara, iar în aceste zile avem plăcerea să aflăm de la el și despre semnificațiile sărbătorilor pascale.

„Vinerea Mare este singura zi în care se ține post la noi, sașii. După slujbă, oamenii vin acasă și mănâncă pâine cu vin, obicei specific sașilor din Cisnădioara, mai ales. De la amiază se pune pâinea și vinul într-un vas special din porțelan. În vinul cu pâine se mai pun stafide și puțin zahăr. Pe vremuri, această băutură era dusă și la femeile care au născut. Nu se știa că nu este bine pentru laptele matern”, ne povestește Mich.

De pe masa de sărbători nu lipsesc mielul, hencleșul și cozonacul, iar în Sâmbăta Mare se înroșesc ouăle.

„Copiii sunt foarte încântați, mai ales când trebuie să ciocnească ouăle. La noi există o activitate interesantă care îi include pe copii. Pe un plan înclinat din lemn se puneau ouăle, practic le dădeai pe tobogan”, ne spune Mich.

A doua zi de Paște, bărbații merg prin sat la stropit. Grupurile de udători merg pe la casele fetelor de măritat, dar și la rude, vecine. Fiecare ceată este condusă de doi băieți care duc un coș frumos împodobit, unde strâng ouăle primite. Tot ei intră primii în case, cerându-le voie părinților fetei: „Într-un coş cu viorele/ Cântă două păsărele./Păsările ciripesc:/Îmi daţi voie să stropesc?“

Fiecare băiat stropește apoi fata cu apă sau cu parfum, fiind răsplătit cu băutură, cozonac și ouă roșii. Udatul este la origini un gest ritualic, menit să alunge boala și răul, întru curățenie, fertilitate și protecție. Parfumul scump de astăzi era odinioară doar apă de fântână, uneori turnată cu găleata, ca în unele localități din Transilvania unde fetele mai au încă parte de această tratație.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Publicitate

Publicitate

spot_img
Ultimele știri

Marius Măldărășanu despre o posibilă demitere: Asta e soarta antrenorului, nu am ce face

FC Hermannstadt a făcut un pas greșit pe teren propriu, vineri seara, 1-1 cu nou promovata Unirea Slobozia.A fost...

Știri pe același subiect