În drumul nostru prin viață, uneori ne abatem de la autenticitate, căutând să adoptăm o abordare mai modernă, iar în acest proces putem pierde din vedere fundamentul și esența lucrurilor. De multe ori poate, ne rușinăm de tradițiile sau meșteșugurile pe care le-am moștenit și, în încercarea de a fi la modă și minimaliști, le neglijăm.
Cu fiecare generație, meșteșugul se pierde. Dacă mamele și bunicile noastre în școală erau învățate să coasă un nasture, acum, în școlile din România ar fi un lucru aproape inimaginabil.
Se cunoaște faptul că Sibiul este printre puținele județe din țară în care se străduiește ca taina meșteșugului să nu se piardă, iar dovadă ar fi Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Ilie Micu”, dar și Casa Artelor din Sibiu care va găzdui prima şcoală de meşteşugărit din România.
Numeroși meșteșugari rromi din Brateiu își câștigă existența prin muncă manuală, care necesită multă răbdare și pricepere. Căldărarii, un neam mândru de meșteșugul transmis din generație în generație, sunt profund atașați de identitatea lor. Cu toate acestea, ei recunosc că cererea pentru munca lor nu mai este la fel de mare ca acum 20 de ani, când activau pe o piață mai accesibilă.
Cu toate acestea, rețelele sociale pot contribui la promovarea meșteșugurilor. Așa l-am întâlnit pe Victor Căldărari din Brateiu, un tânăr în vârstă de 19 care își arată lucrările pe TikTok și le explică privitorilor cum sunt confecționate.
Taine și tineri
„M-am apucat să lucrez de la 17 ani, dar totul ține de la persoană la persoană și cât de mult îți place să practici această meserie. Am ales acest meșteșug cu gândul de a crea ceva 100% manual cu un simplu ciocan, nicovală și materie primă. Un alt motiv pentru care am ales munca aceasta este să duc tradiția mai departe, în zilele noastre foarte puțini tineri mai practică meseria”, ne spune Victor.
Tânărul a învățat tainele acestui meșteșug de la Căldărarul Traian, liderul romilor din Brateiu, care a ținut cursuri de confecționer artizanal la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, la care Victor a participat cu regularitate.
„Cel mai important atu în acest meșteșug este răbdarea, de exemplu, un ibric, cazan sau ceaun, trece prin sute sau chiar mii de lovituri. Prima etapă este obținerea materiei prime, cupru alimentar cu o puritate de 99,8%. A doua etapă este lucrul cu uneltele, unde ai nevoie de: ciocan, compas, nicovală și mai ales, o foarfecă creată de noi special, iar a treia etapă reprezintă tăierea unui disc rotund ( de 20-25 cm) pe care îl punem pe foc la decălit și mai apoi, modelarea sau bătaia. Un ibric trece de 10-12 ori prin foc și modelat/bătut”, ne explică tânărul căldărar.
Pentru Victor și familia lui, această meserie este singura sursă de venit, iar TikTok-ul îl ajută să își promoveze lucrările, să își găsească clienți, dar și să le arate celorlalți tineri ce presupune confecționarea obiectelor.
„În viitor vreau să rămân cât de mult posibil pe partea tradițională și să predau mai departe meseria. Într-adevăr, munca pe care o facem este destul de grea și neplătită. Personal, am o investiție de peste 60% la fiecare obiect, plus timpul acordat până la finalizarea unui produs. Fiecare obiect pe care îl fac, încerc cât de mult posibil, să îmi placă mie prima dată și apoi voi știi 100% că și clientul va aprecia”, povestește Victor.
Atunci când pune ciocanul și nicovala deoparte, Victor își petrece timpul alături de familia sa, mai ales de băiețelul și fetița lui.
La fel ca în cazul altor meșteșuguri, faptul că obiectul este realizat manual îi oferă un avantaj ce nu poate fi contestat, întrucât acesta va fi de fiecare dată unic, neexistând schițe sau matrice prestabilite. Astfel că, Inteligența Artificială nu va putea înlocui niciodată meseria. Pasiunea și talentul căldărarilor sunt în continuare transmise din tată în fiu, chiar dacă munca lor nu mai este astăzi la fel de căutată. Victor ne spune că Brateiu este comuna care are în proporție de 50-60% de căldărari, iar majoritatea au numele de Căldărar, care se leagă de meșteșug, și în general, de strămoșii lor, un popor nomad ce mergea din sat în sat cu căldările.
Pentru a prinde drag de acest tip de muncă, copiii căldărarilor sunt învățați de mici meșteșugul, de la vârsta de 5 sau 6 ani, motiv pentru care, la început, totul este o joacă.
Aici puteți urmări cum lucrează Victor: https://www.tiktok.com/@victorhandcraftedart?_t=8kcB99LhUjg&_r=1
