Obezitatea și nivelul ridicat al colesterolului sunt principalele probleme care îi trimit pe sibieni la cabinetul medicului nutriționist. Cum putem slăbi sănătos, fără efecte negative pe termen lung, aflăm de la dr. Minola Strugariu, medic primar Diabet, Nutriție si Boli Metabolice .
Ce recomandări aveți pentru cei care vor să slăbească?
Excesul ponderal – supragreutatea și obezitatea nu reprezintă numai preocuparea unor sibieni, greutatea în exces a devenit o problemă majoră de sănătate în multe țări dezvoltate și în curs de dezvoltare. În România, 53% din populația adultă este supraponderală și 22% este obeză. Recomandarea primară și esențială: o persoană trebuie să conștietizeze că are exces ponderal. Cum? Oricine poate să-și calculeze indicele masei corporale(IMC); indicele masei corporale reprezintă numărul de kg repartizat pe suprafața corporală; IMC= greutatea(kg) : înălțime(m)x2; exemplu: greutate 90 kg, înălțime 170; calculul IMC: 1,7×1,7=2,89; 90: 2,89=31,14 kg/mp.Valorile normale ale IMC sunt cuprinse între18-24,9 kg/mp; supragreutate între 25-29,9 kg/mp, iar obezitate≥30kg/mp. Al doilea pas important este să conștientizeze că excesul ponderal, nu numai că este inestetic, el stă la baza unor afecțiuni: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, care în timp, pot avea consecințe invalidante.În al treilea rând, persoana cu exces ponderal trebuie să dorească într-adevăr să-și reducă greutatea.
Ce tip de dietă considerați că este nu numai sănătoasă pentru organism, dar și cu efecte pe termen lung?
Nu există nicio “dietă miraculoasă”. Scăderea în greutate nu presupune doar o anume dietă ci schimbarea modului de viață și menținerea unui stil de viață sănătos, pe termen lung. Mai concret:cunoașterea cauzelor care au determinat excesul ponderal, momentul și modul în care au interacționat în viața persoanei; o alimentație corectă, adaptată nevoilor fiecărui individ; activitate fizică în program structurat.
Există însă și oameni care deși nu sunt obezi, ci au greutatea în limitele normale, au totuși niveluri crescute ale grăsimilor în sânge – colesterol, trigliceride. Care sunt cauzele și cele mai eficiente modalități de rezolvare a acestei probleme?
Trebuie menționat că valoarea grăsimilor din sânge nu are, obligatoriu, legătură cu greutatea corporală sau consumul excesiv de grăsimi alimentare. Există mai multe fracțiuni de grăsimi: colesterol total (VN < 175 mg/dl);HDL-colesterol(VN > 50 mg/dl pentru femei și > 40 mg/dl pentru barbati) LDL-colesterol (VN<100 mg/dl); trigliceride (VN< 150 mg/dl).Modificarea proporției între diversele fracțiuni se numește dislipidemie. Există dislipidemii secundare, care sunt expresia unei alte afecțiuni, care trebuie diagnosticată și tratată precum și dislipidemii primare. Orice persoană care sesizează valori patologice ale diverselor fracțiuni de grăsimi din sânge trebuie să consulte medicul. Tratamentul nu vizează strict dislipidemia ci persoana cu dislipidemie ținând cont și de eventualele afecțiuni asociate.
În general, ni se spune că e nevoie de o alimentație echilibrată. Ce presupune această moderație?
O alimentație echilibrată presupune un mod de alimentație în spiritul bunului simț. O alimentație sănătoasă este echilibrată caloric, este împărțită în 3 mese principale și 2-3 gustări, conține toate substanțele nutritive în proporții adecvate ( 50-55% zaharuri; 30-35% grăsimi; 12-15%, maximum 20% proteine).
Care sunt cele mai frecvente greșeli de alimentație pe care le fac sibienii?
Greșeli alimentare nu fac numai sibienii, ci foarte mulți oameni, de pretutindeni. Mănâncă la fast-food, consumă diverse băuturi bogate caloric (inclusiv cele light), se lasă furați de mirajul și aromele chioșcurilor cu produse alimentare, care-i întâmpină la tot pasul, care “îi cheamă, îi ademenesc”. Un om conștient de importanța alimentației ca promotor al stării de sănătate nu ar cădea în capcana acestor tentații dacă ar mânca dimineața, dacă și-ar pregăti o gustare (la pachet) știind că întârzie pentru masa de prânz. Un organism înfometat este mult mai mult expus tentațiilor când merge la cumpărături.În concluzie, nu plecați flămând la cumpărături și veți fi mult mai puțin vulnerabil .
Ce părere aveți despre pastilele de slăbit?
Până în prezent nu s-a dovedit eficient și lipsit de reacții adverse niciun medicament miraculos care să ducă la scăderea în greutate. Au existat, “au fost la modă” diverse preparate care nu au dat niciun rezultat dacă nu au fost asociate cu schimbarea modului de viață. Ceaiul este cea mai consumată băutură dupa apa. Ceaiurile cu conținut crescut de cafeină sunt recomandate (1-2 căni) dimineața la micul dejun; ceaiurile negre de tărie moderată sunt recomandate în prima parte a zilei; ceaiul verde se poate consuma oricând; ceaiul alb este un foarte bun antioxidant și nu conține cafeină. Consumul de ceai, în special cel verde, are multe beneficii: sursă de lichide necalorigene, stimulant psihomotor moderat, acțiune antioxidanta, aport de fier și zinc(caracteristic ceaiului verde).
Care sunt regulile de baza și cum putem combina alimentele într-un mod cât mai sănătos?
Orice persoană are nevoie de o anumită cantitate de energie (rație calorică) a cărei valoare trebuie corelată cu greutate corporală, intensitatea activității fizice, eventualele afecțiuni asociate; caloriile sunt rezultatul arderii principalelor principii nutritive: 1g zaharuri (glucide)→ 4 cal; 1g proteine→ 4 cal.; 1g grăsimi → 9 cal.; ponderea corectă în rația calorică zilnică a fost deja menționată. În raport de natura și compoziția lor, alimentele se grupează astfel: cereale și produse cerealiere, fructe și legume, lapte și produse lactate, alimentele bogate în proteine, produsele zaharoase, uleiuri și grăsimi. Cerealele și produsele lor se recomandă a fi consumate în cantitate de 6-10 porții/ zi; asigură un important aport de zaharuri complexe, proteine, vitamine (în special din grupul B) și minerale (fier, fosfor, magneziu); conferă senzația de sațietate; ajută la menținerea tranzitului intestinal normal (prin conținutul crescut de fibre insolubile). Fructe se recomandă zilnic 3-4 porții, legume 4-5 porții; au valoare energetică scăzută, conținut crescut de apă; contribuie la asigurarea aportului necesar de vitamine, fibre alimentare; ori de câte ori este posibil se preferă consumul de fructe și legume crude sau minim preparate termic. Lapte și produse lactate se recomandă 2-3 porții/zi. Alimente bogate în proteine se recomandă a fi consumate 2-3 porții/zi; carnea rosie nu trebuie să facă parte din alimentația zilnică, recomandarea fiind a se consuma 1-2 porții/lună. Este preferabil a se evita consumul de mezeluri. Produsele zaharoase, uleiurile și grăsimile au un rol important în satisfacerea plăcerii gustului, aduc un aport caloric important motiv pentru care trebuie consumate cu moderație. Pot fi combinate după cum o cere meniul pe care n
i l-am ales. Importantă este cantitatea.
Ce asocieri alimentare sunt total contraindicate dacă dorim să slăbim?
Reducerea la maxim a dulciurilor rafinate este esențială, reducerea consumului de grăsimi care sunt foarte bogate caloric, eliminarea prostului obicei de-a “gustări” în fața televizorului, abandonarea obiceiului de-a consuma băuturi carbogazoase dulci; se admite consumul acestora doar foarte rar și în cantități reduse.
Care este ordinea corectă de consumare a alimentelor ( apă, fructe, granitura, friptură, ciorbe)?
Lumea medicala corect formată consideră că toate sunt speculații. Niciuna din înlănțuirile ilogice care s-au vehiculat nu au dovedit nici un beneficiu. Trebuie să ne alcătuim un meniu firesc, așa cum au mâncat oamenii întotdeauna, pe vremea în care excesul ponderal nu era o problemă de sănătate. Importantă este cantitatea și calitatea produselor alimentare. Deserturile “rafinate” (prăjituri cu creme, torturi) trebuie rezervate pentru ocazile festive. Se recomandă ca apa să fie băută după mese și, mai ales între mese dar, să nu fie băută imediat după consumul de fructe sau salate pentru că pot să apară fenomene de intoleranță digestivă (balonare, disconfort abdominal, diaree). În alimentația sănătoasă se recomandă consumul fructelor și nu al sucurilor de fructe. Dacă totuși există opțiunea pentru sucuri de fructe și legume, cantitatea consumată nu va depăși 100-200 ml și nicidecum nu vor fi consumate zilnic.
Ce cantități de alcool sunt acceptate și cum trebuie consumat?
Băuturile alcoolice nu sunt considerate alimente, deși conțin calorii si unele substanțe nutritive importante. Este acceptat consumul moderat de băuturi alcoolice: vin 150-200 ml/zi sau bere 350-500 ml/zi sau spirtoase 30-50 ml/zi. Cantitatea de alcool acceptată pentru femei este jumătate din cea acceptată pentru bărbați. Băuturile alcoolice trebuie să fie consumate în timpul mesei sau după masă. Obiceiul de-a bea înainte de masă produce foame, urmată de o ingestie crescută de alimente. Să nu se consume băuturi alcoolice (nici măcar bere!) pentru a ne potoli setea. Consumul moderat de alcool reduce anxietatea, crește nivelul colesterolului bun (HDL-col.), protecție împotriva bolii Alzheimer. Aceste posibile efecte benefice apar numai dacă consumul este moderat și doar la persoanele care nu sunt suferinde.
