DR. ARCOMIȚĂ DOINA, medic specialist medicină internă
Când vine vorba de deficitul de vitamina D, cifrele sunt alarmante. Aproximativ 1 miliard de persoane din lume nu au suficientă vitamina D în organism. Dacă până de curând nici nu se ştia de această problemă, în prezent a devenit extrem de comună. Tocmai datorită faptului că vorbim de o situaţie relativ recentă, sunt puține studii care se axează pe impactul lipsei vitaminei D din corp. Scopul acestui articol este de a scoate în evidență problemele principale ridicate de acest deficit, precum și soluțiile ce le avem la îndemână pentru a-l combate.
Informații generale
Deși vitamina D o luăm de la soare, s-a demonstrat că un procent foarte mare din populația lumii are deficit de vitamina D. Astfel că, a devenit cea mai comună problemă medicală, iar consecințele acestui deficit sunt grave, în special datorită faptului că majoritatea persoanelor sunt asimptomatice.
Cu toate că este numită vitamină, vitamina D (compusă din D2 / D3 sau ambele) este de fapt un hormon produs de corpul uman. Aceasta are influențe la nivelul metabolismului, celulelor și genelor. Ce diferențiază vitamina D de celelalte vitamine cunoscute, este faptul că acestea nu pot fi produse de organismul nostru, ci se procură din diferite surse.
La fel ca și ceilalți hormoni steroidici, vitamina D are rolul de a produce sute de enzime și proteine care joacă un rol important în menținerea sănătății și prevenirea bolilor. Mai mult, fiecare țesut și celulă din corp are un receptor de vitamina D.
Studiile arată că vitamina D joacă un rol important în bolile cronice. Acest deficit a devenit un factor de risc independent în rata mortalității.
Cauze deficit vitamina D
Una dintre principalele cauze ale deficitului de vitamina D este atribuită stilului de viață modern. Petrecem mai puțin timp afară și mai mult timp la birou sau în casă. Factorii de mediu joacă și ei un rol important, în special poluarea.
Rolul Vitaminei D
Vitamina D joacă un rol crucial în organism, având un impact important în diferite boli, după cum poate fi observat mai jos:
- Întărește musculatura;
- Întărește oasele;
- Are efecte antiinflamatorii;
- Susține sistemul imunitar;
- Adjuvant al insulinei;
- Boli ale inimii;
- Boli autoimune;
- Răceală;
- Diabet de tip 2;
- Depresie;
- Joacă un rol în prevenția cancerului.
Vitamina D stimulează absorbția calciului la nivel intestinal. Fără ea, doar 10-15% din calciul provenit din alimente și aproximativ 60% fosfor ar putea fi absorbite de organism. O cantitate suficientă de vitamina D crește capacitatea de absorbție a calciului cu 30-40%, respectiv 80% a fosforului.
Deficitul de vitamina D rezultă în anormalități în ceea ce privește nivelul de calciu, fosfor și metabolismul osului. Ca principală consecință, este vorba de fragilitate la nivelul oaselor și o scădere a densității mineralelor din oase, ce duce la osteoporoză.
Care sunt sursele?
Cea mai bună sursă de vitamina D este soarele, deoarece foarte puține alimente o conțin în mod natural. Acestea sunt:
- Peștele gras: somon, macrou, ton și sardine;
- Ciuperci Shiitake uscate la soare;
- Gălbenușul de ou;
- Ulei din ficat de cod;
- Laptele fortificat cu calciu și vitamina D;
- Sucul de portocale;
- Cereale.
Trebuie reținut că includerea în dieta zilnică a acestor alimente nu este suficientă pentru a obține necesarul de vitamina D, deoarece ar trebui consumată o cantitate foarte mare.
Simptome
Cele mai comune simptome ale deficitului de vitamina D sunt:
- Oboseala;
- Dureri musculare și slabiciune;
- Crampe musculare;
- Dureri de încheieturi;
- Dureri cronice;
- Creștere în greutate;
- Somn agitat;
- Probleme de concentrare;
- Dureri de cap;
- Căderea părului.
Boli asociate cu deficitul de Vitamina D
Cancer. Studiile demonstrează o legătură între deficitul de vitamina D și riscul crescut de cancer, în special de cancer colorectal. Încă nu sunt suficiente studii pe această temă, însă s-au făcut următoarele descoperiri:
- Vitamina D produsă în mod natural de organism este asociată cu un risc scăzut de cancer de sân, colon sau rectal;
- Vitamina D3 în combinație cu calciul poate reduce incidența de cancer cu 77%;
- În ariile geografice unde nivelul UV este mai mare, riscul de mortalitate se reduce în cazul a 15-20 de tipuri de cancer;
- Un studiu în Norvegia scoate în evidență faptul că pacienții care sunt diagnosticați cu cancer de colon, sân sau prostată au mai mari șanse de supraviețuire vara, comparativ cu iarna;
- Cei care au un nivel ridicat de vitamina D în organism atunci când sunt diagnosticați cu cancer au avut dublu șansa de supraviețuire comparativ cu cei care au avut un nivel scăzut de vitamina D;
- Persoanele cu pielea închisă la culoare și care folosesc protecție solară în mod regulat sunt expuși la un risc ridicat de a face cancer;
- Expunerea la UV si o nutriție bogată în vitamina D de la o vârstă fragedă este asociată cu un risc scăzut de cancer de sân și prostată.
Boli de inima. Vitamina D jocă un rol important în protejarea inimii prin reducerea inflamațiilor și acțiunea directă asupra celulelor inimii și pereților vaselor de sânge. Astfel că, pacienții cu deficit sunt mai predispuși cu 60% să dezvolte boli ale inimii decât persoanele cu nivel normal de vitamina D.
Hipertensiune arterială. Un studiu organizat pe un eșantion de 12.644 participanți de către NHANES-III, scoate în evidență faptul că presiunea sângelui și pulsul sunt corelate cu nivelul de vitamina D.
Obezitate. Vitamina D joacă un rol important în diferite procese vitale, precum imunitatea și reglarea creșterii celulare. Astfel că, o deficiență de vitamina D duce la creșterea în greutate și obezitate. Asociat, nivelul scăzut de vitamina D poate duce inclusiv la anumite tipuri de cancer și probleme cardiovasculare.
Fracturi și Osteoporoză. Vitamina D ajută la absorbția calciului în organism și joacă un rol important în menținerea sănătății oaselor. O cantitate scăzută de vitamina D crește riscul de fracturi, în special la persoanele în vârstă.
Boli
Vitamina D are un rol important în boli precum osteoporoza, 17 tipuri de cancer, boli de inimă, hipertensiune arterială, obezitate, sindrom metabolic și diabet, boli autoimune, scleroză multiplă, artrită reumatoidă, infertilitate, depresie, tulburări afective sezoniere, Alzheimer, fibromialgie, dureri cronice și psoriazis.
Ce trebuie să facem?
Deficitul de vitamina D poate fi diagnosticat în urma unei analize de sânge (25-OH-Vitamina D).
Vitamina D este produsă de piele în urma expunerii la radiațiile ultraviolete provenite de la soare. De regulă, ar trebui să petrecem afară între 1.000-1.500 de ore pe parcursul primăverii, verii și toamnei. Cu o simplă expunere la soare, fără loțiune protectoare, timp de 20 de minute, organismul se încarcă cu aprox. 20.000 de unități de vitamina D. Însă, trebuie reținut faptul că timpul de expunere, în special vara, nu trebuie să fie între orele amiezii când soarele este foarte puternic, deoarece duce la arsuri.
Cum o dozăm?
Pe lângă expunerea la soare, o altă sursă de vitamina D este reprezentată de suplimente. Cantitatea necesară depinde de vârstă, greutate, procentul de grăsime din organism, latitudine, culoarea pielii, anotimp, utilizarea de creme cu protecție solară, timpul petrecut la soare, precum și prezența altor boli.
Ca o regulă generală:
- vârstnicii au nevoie de o cantitate mai mare de vitamina D, comparativ cu tinerii;
- persoanele înalte mai mult decât cele scunde;
- persoanele supraponderale mai mult decât cele slabe;
- persoanele cu pielea închisă la culoare mai mult decât cei cu pielea deschisă;
- persoanele care locuiesc în regiunile nordice mai mult decât cei ce locuiesc în regiunile sudice;
- persoanele care folosesc protecție solară mai mult decât cele care nu folosesc;
- persoanele bolnave mai mult decât cele sănătoase.
Ca dozare, se recomandă următoarele, ținând cont de factorii expuși mai sus:
- la un nivel de 45 ng/ml, se recomandă între 2.000 și 4.000 IU pe zi
- la un nivel între 30-45 ng/ml, doza este de 5.000 IU/zi timp de 3 luni sub supraveghere medicală și retestat nivelul din sânge
- la un nivel mai mic de 30 ng/ml, doza recomandată este de 10.000 IU/zi sub supraveghere medicală și repetată analiza de sânge după 3 luni.
De obicei, durează până la 6 luni optimizarea nivelului de vitamina D în organism. După această perioadă, se poate reduce cantitatea la o doză de menținere de 2.000-4.000 IU pe zi.
Corpul uman este programat în așa fel încât este imposibil să stocheze un exces de vitamina D de la soare. Însă, sunt situații rare, unde în combinație cu suplimentele, duce la supradoză, devenind toxică pentru organism. Persoanele care iau mai mult de 5.000 IU zilnic, trebuie să monitorizeze nivelul de vitamina D din sânge o dată la 3 luni.
Cum prevenim deficitul de vitamina D?
Cea mai sănătoasă abordare de prevenție a deficitului de vitamina D este expunerea la soare. Însă, o dată instalat deficitul, este foarte greu, dacă nu imposibil de reglat nivelul de vitamina D din organism doar prin radiațiile UV și alimentație.
În consecință, cea mai bună prevenție este analiza de sânge care indică nivelul de vitamina D din organism și sfatul medicului care decide dacă este nevoie sau nu de suplimente.
De reținut
Deficitul de vitamina D se tratează, în funcție de rezultatele analizelor, cu suplimente de vitamina D2 și D3. Însă, dozarea se face în funcție de vârstă, expunerea la soare, culoarea pielii, greutate, boli asociate. În consecință, trebuie făcută doar la recomandarea medicului.
Pe lângă tradiționalele suplimente care pot fi găsite în farmacii, o altă sursă cunoscută de vitamina D este uleiul din ficat de cod. Consumat în cantități ridicate, poate duce la intoxicare cu vitamina A.
Surse:
- Kris Carr, ”Crazy Sexy Diet: Eat Your Veggies, Ignite Your Spark, And Live Like You Mean It!”, capitolul ”Vitamin D”- Frank Lipman, MD, paginile 169-171
- MediterraneanDiet101, ” Vitamin D Deficiency Symptoms”
- US National Library of Medicine National Institutes of Health Search database, Rathish Nair and Arun Maseeh, ”Vitamin D: The “sunshine” vitamin”