Dermatita atopică (DA) este cea mai comună afecțiune a pielii întâlnită în populația pediatrică, cu evoluție capricioasă și impact important asupra calității vieții pacienților și familiilor acestora. Simptomul dă senzația de mâncărime (pruritul cronic), iar trăsătura clinică distinctivă o constituie uscăciunea tegumentelor (xeroza cutanată).
În DA ne confruntăm practic cu o alterare a funcției de barieră cutanată responsabilă de deficitul de ceramide și de creșterea pierderii transepidermice de apă fapt ce se traduce clinic prin piele uscată, iritații, disconfort și mâncărime.
Etiopatogenie și factori de risc
Patogenia DA este complexă și multifactorială, fiind rezultatul interacțiunii între factori genetici, imunologici, neuroendocrini și de mediu pe un teren predispozant. Practic vorbim despre o expresie cutanată a statusului atopic. Mutațiile la nivelul genei filagrinei împreună cu expunerea la factori de mediu declanșatori cresc riscul de DA. Dintre factorii care contribuie la dezvoltarea DA, cel mai frecvent incriminați sunt alergenii alimentari: laptele de vacă, ouă, arahide, fructele de mare etc; Totodată amintim și rolul aeroalergenilor (acarieni, câini, pisici), colonizarea microbiană cutanată anormală dar și creșterea agresiunii asupra tegumentului prin detergenți, săpunuri sau alte substanțe care usucă pielea. Temperatura ambientală ridicată, emoțiile și stresul psihic vor favoriza transpirația cu agravarea pruritului.
Pacientii cu DA pot asocia și alte manifestări de atopie precum astm bronșic sau rinita alergică, conjunctivita alergică, febra de fân.
Manifestări clinice
În majoritatea cazurilor, DA apare încă din primele luni de viață, însă poate fi întalnită și în adolescență și maturitate. În raport cu diferite perioade de vârstă distingem 3 faze ale DA, cu morfologie și topografie distinctă.
Dermatita atopică a sugarului și copilului mic– leziunile cu aspect eczematos (vezicule, eroziuni, cruste) apar după primele 2-3 luni de viață și sunt localizate preferențial pe zonele convexe ale feței: frunte, obraji, menton. La sugari pruritul determină întreruperi ale somnului cu irascibilitate secundară insomniei.
Dermatita atopică a copilului preșcolar și școlar– apare la copiii în vârstă de 4-12 ani și afectează predominant regiunile de flexie (pe pielea din interiorul coatelor, genunchilor, la încheietura mâinii). Leziunile sunt uscate, solzoase, scărpinate.
Dermatita atopică a adultului– localizarea este simetrică și interesează gâtul, zonele flexoare, dosul mâinilor, zona centurii. Se acompaniază de plăci lichenificate, hiperpigmentate și fisuri. Puseurile sezoniere sunt mai frecvente toamna și iarna.
Evoluție si complicații
Statistic, până la vârsta de 4-5 ani, aproximativ 70% din cazurile de DA ale sugarului și copilului mic se pot vindeca; restul vor dezvolta recurenţe de-a lungul vieţii. Infecțiile respiratorii, erupțiile dentare, vaccinurile uzuale pot declanșa un puseu de DA la sugarii și copii mici.
Sfaturi generale pentru prevenția puseelor de DA
– Se vor evita pe cât posibil stimuli care declansează o hipersecreție sudorală: emoțiile, exercițiul fizic, căldura, ocluzia prin îmbracaminte sau pomezi etc;
– Se va evita expunerea la temperaturi extreme (căldura excesivă, frig);
– Se vor evita băile fierbinți și prelungite și se optează mai degrabă pentru dușuri scurte cu apă caldă;
– Imediat după spălare se aplică produse emoliente cu conținut redus de apă care mențin umiditatea pielii (creme, loțiuni, baume);
– Nu se vor folosi săpunuri antibacteriene care usucă pielea;
– Nu se va folosi îmbrăcăminte din lână și fibre sintetice;
Tratamentul DA are ca scop refacerea barierei cutanate, combaterea inflamației pielii și controlarea pruritului. Opțiunile terapeutice topice în DA includ emolientele, dermatocorticoizi, inhibitori de calcineurină, iar în cazurile severe se poate opta și pentru tratament sistemic cu agenți imunomodulatori sau corticoizi sistemici. Cremele emoliente trebuie folosite regulat pentru a hidrata corespunzător pielea și constituie cheia tratamentului și prevenției puseelor DA.
Tratamentul trebuie individualizat de către medic în funcție de severitatea bolii, stabilită pe baza scorului SCORAD.
În lipsa unui tratament, leziunile pot persista luni sau chiar ani, cu perioade de remisiuni spontane, mai mult sau mai puțin complete, dar care pot prezenta recurențe în adolescență iar formele severe persistă și la adult.
Dr. Florina PALCU – medic specialist dermatolog
CLINICA MEDICALĂ MISAN MED SIBIU
Adresa: Strada Hipodromului Nr. 3B, Sibiu, România
Telefon:
+40 369 801 555
+40 269 245 516
+40 748 200 207