În sezonul rece, imunitatea organismului scade, astfel încât majoritatea persoanelor se confruntă cu cel puţin un episod de aşa-zisă „răceală”. Totuşi, există anumite categorii de persoane pentru care frigul este un factor agravant al afecţiunilor de care deja suferă. Este vorba despre pacienţii cu boli respiratorii cronice, precum bronşitele sau astmul bronşic. Ce tratamente medicamentoase şi remedii naturale sunt recomandate pentru aceste persoane în cazul acutizării problemelor de sănătate ne spune dr. Lavinia Danciu, medic primar pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.
Care sunt factorii care duc la agravarea afecţiunilor respiratorii odată cu intrarea în sezonul rece?
Odată cu instalarea sezonului rece o serie de factori contribuie la agravarea afecţiunilor respiratorii. Variaţiile de temperatură constituie un stres termic pentru organism, solicitându-i capacitatea de adaptare. Dacă aceasta este depăşită, imunitatea scade şi suntem mult mai predispuşi să ne îmbolnăvim. În plus, frigul sporeşte virulenţa microbilor, care devin mai agresivi. De asemenea, în sezonul rece rezistenţa organismului şi, totodată, a căilor respiratorii, este mult mai scăzută, astfel încât ne îmbolnăvim mult mai uşor.
Ce categorii de bolnavi cronici sunt afectaţi de aceste schimbări climatice?
Schimbările climatice afectează, în general, toată populaţia. Totuşi, sunt anumite categorii mai sensibile şi susceptibile la îmbolnăvire. Este vorba despre vârstele extreme, copiii mici şi vâstnicii, care au mecanismele de adaptare mai scăzute şi se îmbolnăvesc uşor, făcând forme mai severe. O altă categorie vulnerabilă sunt pacienţii cu boli respiratorii cronice – bronşite, emfizem pulmonar, bronşiectazii, astm bronşic, BPOC – care riscă o acutizare a bolilor la schimbările bruşte de temperatură. Şi cei cu alte boli cronice precum diabet, boli cronice ale ficatului sau ale inimii se îmbolnăvesc mai uşor, imunitatea lor fiind mai scăzută.
Care sunt primele simptome care anunţă acutizarea unei boli cronice respiratorii?
Principalele simptome care anunţă acutizarea unei boli respiratorii sunt: tusea, care poate fi seacă sau productivă şi care devine mai frecventă şi la cei cere tuşeau anterior (cu bronşite ); obstrucţia nazală ( nas înfundat , strănutul, senzaţia de arsură sau jenă faringiană ( în gît ) sau la nivelul pieptului, durerea de cap dacă sînt afectate şi sinusurile, o stare generală de rău şi oboseală, frisoanele şi febra.
Ce tratamente sunt indicate în aceste situaţii?
La primele smne de instalare a unei infecţii respiratorii pacientul e bine să facă următoarele:
-să se izoleze la domiciliu, pentru că repausul joacă un rol important în vindecare şi, în plus, nu îi infectează pe cei din jur;
-în cazul cînd NU este alergic la vreunul din aceste medicamente să ia Paracetamol sau Nurofen ori produse care le conţin, la interval de 8 ore şi Vitamina C
-dacă are dureri în gât, preparate locale ca: Decasept, Faringosept, Tantum Verde, Bioparox-spray
-dacă simptomele nu se ameliorează în 2-3 zile de tratament NU se iau antibiotice din proprie iniţiativă, iar pacientul se prezintă la medicul de familie pentru consult şi tratament.
Prin ce remedii naturale (ceaiuri, tincturi, alimente) pot fi diminuate simptomele resimţite de bolnavi?
Pe lângă medicamente, o serie de produse naturale sunt utile în infecţiile respiratorii: hidratarea corectă (2 litri de lichide pe zi), ceaiul cu miere şi lămîie – pentru tusea uscată se recomandă ceaiul de cimbrişor şi scai vânăt, iar pentru tusea productivă ceaiul de tei, soc, pătlagină. De asemenea, sunt recomandate băile calde cu sare ale picioarelor, inhalaţii cu apă cu sare (o şedinţă după-amiază, apoi se rămâne în casă) şi siropurile naturale din plante, care ajută la eliminarea secreţiilor – sirop de pătlagină, de muguri de brad, de iederă.
Bolnavilor cronici le este contraindicat să practice sportul în aer liber?
Sportul în aer liber face parte dintr-un mod de viaţă sănătos,care creşte rezistenţa organismului la infecţii. Totuşi, acesta nu trebuie practicat excesiv. În perioadele cînd suntem răciţi nu facem sport, acesta va fi reluat după perioada de convalescenţă. Pacienţii cu boli respiratorii cronice beneficiază da sport în aer liber dacă îşi iau cîteva măsuri de precauţie, precum: evitarea practicării mişcării în aer liber cînd este foarte frig, bate vântul sau este ceaţă, evitarea consumului de lichide foarte reci sau cu gheaţă, imediat după efort, când suntem încălziţi (risc de pneumonie) – schimbarea tricoului transpirat (nu stăm cu el ud pe spate). De fiecare dată, sportul dorit se practică după o discuţie cu medicul de familie sau specialistul, în funcţie de intensitatea şi durata efortului permis. În general, se respectă terapia de fond prescrisă pentru boala cronică pe care o are pacientul.
Cum poate fi prevenită agravarea afecţiunilor respiratorii?
Agravarea bolilor respiratorii poate fi prevenită prin următoarele măsuri: vaccinarea antigripală a celor din grupe de risc şi antipneumococică a celor cu boli respiratorii cronice, tratamentul prescris de medic să se facă în mod corect şi fără pauze, mai ales în cazul celor cu boli cronice, protejarea de frig să se facă prin îmbrăcăminte potrivită, consum zilnic de lichide ( astfel, secreţiile bronşice vor fi eliminate mai uşor şi nu se vor infecta), curele balneare şi heliomarine cresc imunitatea şi rezistenţa organismului la infecţii, evitarea pe cât posibil a spaţiilor închise şi agglomerate, unde microbii se transmit mai uşor.
Care sunt prinicipalele recomandări pe care doriţi să le faceţi bolnavilor?
Principalele recomandări pe care le-aş face pacienţilor pentru anotimpul rece sunt:
-vaccinarea antigripală, deoarece este mai uşor şi mai ieftin să previi decît să tratezi;
– repausul la domiciliu de la primele simptome de îmbolnăvire – ne vindecăm mai uşor, mai repede şi prevenim complicaţiile;
-un mod de viaţă sănătos, alimentaţie echilibrată cu multe fructe şi legume proaspete şi lichide suficiente;
-dacă după 3 zile de repaus şi tratament simptomatic nu se ameliorează, este necesară prezentarea la medic – să nu se trateze singuri în continuare, pentru că după acest interval orar déjà intervine riscul de complicaţii.
Publicitate
