Dr. Victoria Bîrluţiu: Nu toate muşcăturile de căpuşă se asociază cu transmiterea unei boli

Panică: Invazia căpuşelor! Medicii fac apel la calm Numărul sibienilor muşcaţi de căpuşe continuă să crească, deşi Primăria Sibiu a plătit o dezinsecţie de proporţii. Spitalul Judeţean este asaltat de oameni muşcaţi, numărul lor depăşind deja numărul de anul trecut. Îmbolnăvirile cu Lyme, în urma muşcăturii de căpuşe, cresc alarmant. Încă de anul trecut, judeţul Sibiu este pe primul loc în ţară la acest capitol. În Municipiul Sibiu situaţia pare scăpată de sub control de autorităţi. Totuşi, cetăţenii aşteaptă intervenţia promptă şi cu efect a autorităţilor locale şi chiar centrale. Mulţi se feresc să iasă cu copiii în parcuri de teamă să nu fie muşcaţi de căpuşe. Panica s-a instalat după ce, la începutul săptămânii, mass-media a lansat „bomba” că un fost jurnalist sibian ar fi murit de boala Lyme. ªeful Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean Sibiu, dr. Victoria Bîrluţiu, spune că Rudolf Kalma, despre care şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu a afirmat că ar fi murit din cauza unei muşcături de căpuşă care i-a transmis boala Lyme, nu a fost tratat sau diagnosticat în spitalul sibian. Cauza reală a morţii o ştie doar medicul care a eliberat certificatul de deces. Cu toate acestea, medicul Victoria Bîrluţiu recomandă sibienilor să meargă la spital dacă sunt muşcaţi de căpuşe şi se declară adepta profilaxiei prin vaccinare, vaccinul regăsindu-se în ţările europene cu probleme similare zonei noastre. Liliana Nenciu Reporter: Potrivit informaţiilor oferite de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Sibiu, nu s-a înregistrat niciun caz de deces datorat bolii Lyme, deşi în mass-media s-a zvonit că jurnalistul sibian Rudolf Kalma ar fi fost răpus de această boală. Aş dori să ştiu dacă acest pacient a fost tratat în secţia pe care o conduceţi? Victoria Bîrluţiu: În judeţul Sibiu, nu am înregistrat niciun deces imputabil bolii Lyme. Jurnalistul Rudolf Kalma nu a fost consultat vreodată în clinica noastră, cu atât mai mult investigat sau diagnosticat cu boala Lyme; decesul dumnealui nu s-a înregistrat în serviciul nostru, cauza reală a decesului fiind, cu siguranţă, cunoscută de medicul care a eliberat certificatul de deces, ca document confidenţial. Rep.: Tot DSP a făcut public faptul că de la începutul anului au fost confirmate 17 cazuri de Lyme. Aceste cazuri sunt sau au fost internate în secţia de Boli Infecţioase şi care este evoluţia lor? V. B.: De la începutul anului, prin DSP au fost identificate 17 cazuri de boală Lyme, la care se adaugă încă 13 pacienţi fie diagnosticaţi în sistem privat sau în alte clinici din ţară, fie cu manifestări la locul muşcăturii, tipice pentru primul stadiu de boală Lyme (eritem migrator), care au analize în lucru sau la care nu am prelevat încă ser (recoltarea se efectuează la 21 de zile de la momentul muşcăturii), fiind în prezent în tratament în clinică. Toate cazurile au fost diagnosticate şi tratate în clinica noastră. Evoluţia pacienţilor a fost favorabilă, pacienţii fiind diagnosticaţi la debutul bolii, cu manifestarea tegumentară de care am vorbit sau în al doilea stadiu, după luni de zile de la muşcatură, cu manifestări articulare (dureri în articulaţiile mari). Cazurile cu infecţii vechi, de ani sau zeci de ani, sunt cele care pun probleme de diagnostic pentru că momentul muşcăturii a trecut neobservat, manifestarile sunt extrem de variate, evoluţia fiind spre ameliorare după tratament injectabil de 2-4 săptămâni. Rep.: Ce sfaturi le daţi sibienilor care sunt muşcaţi de căpuşe şi ce măsuri de prevenire ar trebui să se ia? V. B.: Sibienii sunt sfătuiţi ca în momentul în care constată prezenţa unei căpuşe pe tegument să nu încerce să o extragă singuri, ci să se adreseze serviciilor medicale de urgenţă, acolo unde se va face în condiţii de siguranţă extragerea completă şi se va decide oportunitatea terapiei sau nu cu antibiotice. Între 3 şi 30 zile de la momentul muşcaturii, fiecare persoană trebuie să verifice eventuala apariţie a unei zone roşii în jurul muşcăturii, de minimum 5 centimetri, care poate sugera boala. La acel moment, se recomandă adresarea la medicul de familie şi specialistul în boli infecţioase. Nu toate muşcăturile de capuşă se asociază cu transmiterea unei boli, posibilă sub 5% din cazuri. Sunt adepta profilaxiei prin vaccinare faţă de boala Lyme, vaccinul regăsindu-se în ţările europene cu probleme similare zonei noastre.