Interviu dr.Maria Moța: Nu există dezechilibre energetice în organism care predispun spre consumul de alcool, doar circumstanțe negative

Articol din seria Alcoolismul, o problemă de sănătate publică în România
O speranță de viață mult diminuată, probleme de sănătate la nivel cardio-vascular, hepatic și cancere gastro-intestinale, dar și risc sporit de accidente și o creștere a ratei infracționalității. Iată doar câteva dintre efectele nocive pe care consumul excesiv de alcool le are asupra omului. Asupra acestor probleme atrage atenția medicul nutriționist Maria Moța, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Care sunt dozele de alcool recomandate unei persoane sănătoase?
Nutriționiștii nu recomandă, dar permit ocazional aportul unei cantități moderate de alcool și anume un maximum de 30 g alcool pe zi la bărbați, respectiv 15 g pe zi la femei sau mai simplu 2 porții pe zi la bărbați, respectiv 1 porție pe zi la femei. O porție este reprezentată de: 350 ml bere, 150 ml vin, 45 ml tărie (țuică, whiskey, vodcă, gin, etc). Consumul moderat de alcool este însoțit de câteva efecte benefice: creșterea HDL-colesterolului, stimularea sistemului nervos cu creșterea gradului de sociabilitate, scăderea nivelului de anxietate.
Care sunt cele mai grave efecte pe care consumul excesiv de alcool le produce la nivelul sănătății?
Consumul excesiv de alcool poate determina apariția următoarelor afecțiuni: boli cardio-vasculare, neoplasme ale cavității orale, ale esofagului, ale tractului gastro-intestinal, ciroza hepatica, psihoze, boli ale SNC și periferic, malnutriție, carențe vitaminice (în special a tiaminei, a acidului folic), hiperuricemie, hiperlipidemie. Deloc de neglijat sunt și următoarele aspecte sociale datorate alcoolismului: absenteism, spitalizări repetate, șomaj, violență în familie și societate, criminalitate.
Ce fel de substanțe intră în compoziția băuturilor alcoolice – cât de nocive sunt acestea pentru organism?
Băuturile alcoolice se pot clasifica în 3 categorii, astfel: alcoolice tari, cu 25-70% alcool (rachiuri naturale şi industriale), moderat alcoolice, cu 8-20% alcool (vinurile), slab alcoolice, cu 1-6% alcool (berea). Procesul de fabricare implică o serie de substanțe cum ar fi: alcooli (propilic și izopropilic, izobutilic, izoamilic și amilic), glicerină, acizi (tartric, citric, lactic), substanțe azotate, esteri, aldehide, substanțe aromate și colorante, taninuri și substanțe peptice. În urma procesului de fermentație alcoolică rezultă și compuși toxici cum ar fi alcoolul metilic, precum și alcooli superiori, esteri și furfural, dar și o serie de metale grele (plumb, cupru) rezultate din prepararea, depozitarea și transportul băuturilor alcoolice, cu posibilitatea dezvoltării unor grave intoxicații. O concentrație crescută de alcool propilic și izopropilic poate avea efecte depresoare asupra sistemului nervos central (SNC), precum și agravarea unor afecțiuni pulmonare, renale și hepatice. O concentrație mai mare de 5 % în taninuri poate conduce la o stimulare a carcinogenezei, în special dezvoltarea neoplasmului (cancer) esofagian, precum și alterări ale mucoasei tractului gastro-intestinal, necroză hepatică sau a tubilor renali proximali.
Ce tipuri de alcool fac cele mai mari ravagii la nivelul sistemului digestiv?
Alcoolul etilic, precum și ceilalți compuși, au efecte nocive asupra tractului digestiv. Cu cât concentrațiile acestora în băuturile alcoolice, precum și cantitatea și frecvența ingerată sunt mai mari, cu atât și efectele sunt mai nocive.
În ce situații se ajunge la intoxicație?
Când vorbim de intoxicație trebuie să avem în vedere următorul aspect, foarte important, putând fi vorba de o intoxicație acută sau de una cronică. Intoxicaţia acută este cauzată de un consum excesiv, ocazional, de băuturi alcoolice și prezintă 3 faze: 1. faza de euforie, apare la alcoolemie între 0,4-1g‰ (beţie uşoară) şi se manifestă prin excitarea funcţiilor intelectuale (starea de euforie) cu stimulare cerebrală aparentă, dezinhibare cu expansivitate, impulsivitate, comportament nereţinut, necontrolat sau pesimism cu linişte, scăderea autocontrolului şi a voinţei (gândirea este mai rapidă decât controlul), slăbirea atenţiei, întârzierea unor reflexe urgente, îngustarea câmpului vizual cu perturbarea aprecierii distanţelor, tahicardie şi vasodilataţie periferică cu senzaţie de căldură; 2. faza medico-legală (infractogenă – în care se comit cele mai multe acte antisociale) apare la alcoolemii între 1-3g‰ (beţie propriu-zisă), cu simptome ale perturbării psiho-senzoriale: inteligenţă, conduită, motricitate, alterarea facultăţilor intelectuale: judecata, atenţia, memoria, putând apărea tulburări de echilibru (ataxie, mers ebrios), vorbire incoerentă (disartrie), somnolenţă, agitaţie sau apatie, greţuri, vărsături, sughiţ, congestia feţei, tahicardie, tahipnee, tulburări psihice (dezorientare, confuzie), dispariţia autocontrolului (cu declanşarea instinctelor, pasiunilor), modificări de tip agresiv, tulburări senzitive; 3. faza comatoasă, apare la alcoolemii peste 3g‰, cu simptome de depresie profundă a sistemului nervos central, stare comatoasă, abolire a reflexelor, anestezie, hipotonie, relaxare sfincteriană, midriază, hipotermie, încetinirea funcţiilor vitale (scădere pronunţată a tensiunii arteriale), acidoză metabolică.
O serie de factori care pot agrava evoluţia intoxicaţiei sunt: expunerea la temperaturi scăzute, complicaţiile pulmonare, apariția hemoragiilor (cerebro-meningee și pancreatice), sindromul de aspirație și asfixia prin obstrucţia căilor respiratorii.
Intoxicaţia cronică etanolică apare la consum cronic, excesiv de alcool, cu dependenţă de acesta. Apar tulburări cu manifestări secundare care afectează sănătatea fizică şi psihică, tulburări de comportament social şi economic, alcoolicul cronic fiind un băutor iniţial ocazional, apoi periodic şi în final regulat, cu apariţia dependenţei.
Ce rol joacă greutatea unei persoane în raport cu consumul de alcool?
Greutatea, precum și sexul, sunt factori importanți și determinanți, ce influențează absorbția alcoolului etilic. Astfel, în cazul unei persoane supraponderale/obeze, absorbția este mai lentă comparativ cu una sub/normoponderale. În cazul femeilor, absorbția se produce mult mai rapid, iar datorită unei expresii genice mai reduse a alcooldehidrogenazei, enzimă implicată în metabolizarea alcoolului etilic–degradarea acestuia este întârziată, persistând mai mult timp în organism. Alcooldehidrogenaza se secretă la femei numai la nivelul ficatului, iar la bărbaţi atât la nivel hepatic cât şi intestinal înainte de absorţie. Din acest motiv, toleranţa organismului la etanol este mai mare la bărbaţi decât la femei. Secreţia de alcooldehidrogenază este scăzută la abstinenţi şi la persoanele care consumă doar ocazional alcool şi chiar lipseşte în comunităţile care nu au consumat alcool mai multe generaţii (musulmani). La un nivel scăzut al alcooldehidrogenazei, concentraţia etanolului în sânge creşte rapid şi semnificativ după consumul unei cantităţi mici de alcool.
În cât timp se metabolizează cele mai cunoscute tipuri de băuturi?
La om, în medie, viteza de metabolizare a alcoolului este de aproximativ 8g etanol pe oră, timpul total de metabolizare fiind dependent de concentrație. Astfel, 100 ml de tărie (whiskey, țuică, vodcă, gin, etc.) conține 40 g de etanol, care se vor metaboliza în aproximativ 5 ore, 100 ml vin conține în medie 12 g etanol ce vor fi metabolizați în 1,5 ore, iar 100 ml bere ce conțin în medie 5 g etanol în 30-40 de minute. Viteza de metabolizare depinde și de sex și de greutate, așa cum am spus mai sus.
Alcoolul conține un număr mare de calorii, dar sunt denumite „calorii goale”, dovadă și faptul că mulți alcoolici sunt slabi. Ce înseamnă acest lucru din punct de vedere nutrițional?
Termenul „aliment” definește o substanță care oferă cantitatea optimă necesară organismului atât în macronutrienți (glucide, lipide, proteine), cât și în micronutrienți (vitamine, minerale), precum și un aport hidric corespunzător, toate fiind adaptate într-o maniera în care să fie satisfăcute cerințele calorice și lichidiene, în funcție de nevoile individuale, toate acestea având drept scop o creștere și dezvoltare optimă a copilului și a adolescentului, iar la adult o menținere a funcțiilor organismului în limite normale, asigurând totodată procesele de reparare, o creștere a calității vieții, dar și a speranței de viață prin evitarea apariției bolilor, a progresiei acestora sau a apariției complicațiilor.
Metabolizarea etanolului de către organismul uman are ca rezultat formarea de dioxid de carbon și apă, cu eliberarea de energie (7 kcal/g) și acid acetic, acest proces presupunând un consum important de substanţe, unele esenţiale, care nu intră în structura etanolului, producând astfel o carenţare a organismului.
Unele băuturi alcoolice, cum ar fi berea, care conține malț sau unele vinuri, care conțin zahăr, pot fi considerate alimente în măsura în care au în componeneța lor aceste substanțe nutritive, dar cantitatea lor este atât de redusă, încât ar trebui consumate cantități uriașe pentru ca ele să reprezinte un aport nutritiv real. De exemplu, în 100-200 g de cereale sunt mai mulți factori nutritivi decât în 4 litri de bere. Așadar alcoolul nu este un aliment, el poate aduce însă numeroase calorii, fară a aduce și principii nutritive. În plus poate stimula apetitul și poate duce la pierderea controlului alimentar, putând induce și obezitate.
Așadar, expresia invocată în general de cei care consumă alcool, că o bere are tot atâtea calorii cât două pulpe de pui, nu înseamnă că acestea aduc aceeași contribuție nutritivă?
Cum am spus mai sus, este vorba de două categorii diferite din punct de vedere nutrițional, deci nu poate fi vorba despre o echivalență în planul sănătății.
Cum trebuie consumat alcoolul, pentru a-i fi diminuate efectele negative, de exemplu, la o nuntă, la o petrecere, cum e corect să consumăm?

Consumul de alcool, pentru a nu deveni nociv, este bine să respecte anumite reguli generale: – să nu se exagereze (în general, se recomandă să nu se treacă de pragul de 30 g de alcool/zi la bărbat și de 15g/zi la femeie);   -să nu se consume alcool pe stomacul gol, indicat fiind a se consuma după o masă care să conțină în proporții moderate proteine și lipide, pentru a încetini astfel absorbția și metabolizarea acestuia si pentru a se evita hipoglicemiile.
Există anumite dezechilibre energetice în organism care predispun spre consumul de alcool? Ce alimente ar putea să fie consumate atunci când o persoană simte nevoia să consume alcool?

Nu, nu există anumite dezechilibre energetice în organism care predispun spre consumul de alcool, doar anumite circumstanțe socio-economice, familiale și culturale care contribuie într-un mod negativ asupra indivizilor. Există un anumit profil al fiecărui individ, care induce un anumit grad de dependență. Adoptarea unui stil de viață sănătos este cea mai corectă abordare.

Care este speranța de viață pentru cei care consumă alcool în mod excesiv?
Consumul excesiv de alcool poate determina o reducere importantă a speranței de viață, o creștere a mortalității și morbidității de cauză cardio-vasculară (insuficiență cardiacă, tulburări de conducere, hipertensiune arterială, cardiopatii dilatative și ischemice) și cerebro-vasculară (AVC hemoragice, dar și ischemice) sau cauzată de cirozele hepatice sau de neoplaziile de tract oro-eso-gastro-intestinal. În plus există un risc crescut de accidente de circulație și o creștere a ratei infracționalității.
Ce recomandări aveți pentru rezolvarea problemelor generate de alcoolism în România, în condițiile în care suntem în topul celor mai mari consumatori din lume?

Ca și recomandări generale, o mai bună campanie de informare asupra efectelor nocive pe care le implică un consum exagerat și frecvent de etanol asupra stării de sănătate dar și asupra factorilor sociali, economici și familiali, o promovare susținută a stilului de viață sănătos (o alimentație corectă însoțită de practicarea exercițiului fizic regulat).
Citeste si Pr. Constantin Necula: Dragostea față de omul băutor începe în momentul când îl ajuți să-și vadă căderea
Cătălin Lupu, inițiatorul unui grup de sprijin pentru alcoolici în municipiul Sibiu
Dr. Holger Lux: Nu este o rușine să fii bolnav, este o rușine să nu te tratezi

Ana Maria Fulea: Este nevoie să le explicăm familiilor că noi nu suntem un service, iar beneficiarele nu sunt mașini aflate în revizie