Articol de Ada Sofia Cormoș
Un studiu recent publicat în jurnalul Aging & Mental Health arată că europenii resimt to mai mult singurătatea pe măsură ce înaintează în vârstă, însă diferențele dintre țări sunt semnificative. În timp ce în România persoanele în vârstă sunt cele care simt singurătatea tot mai accentuat, în Statele Unite, cel mai pronunțat sentiment de izolare socială apare în perioada de mijloc a vieții.
Singurătatea, o problemă serioasă de sănătate publică
Specialiștii avertizează că singurătatea nu trebuie privită ca o stare emoțională temporară, ci ca o problemă reală de sănătate publică. Aceasta este asociată cu un risc crescut de depresie, diabet de tip 2, demență și accident vascular cerebral.
Deși este adesea asociată cu vârstele extreme – adolescența și bătrânețea –, noul studiu atrage atenția că nici persoanele de vârstă mijlocie nu sunt scutite, fiind uneori chiar mai vulnerabile în anumite contexte sociale.
Rezultatele studiului în Europa
Cercetarea a inclus peste 64.000 de persoane cu vârste între 50 și 90 de ani, din 29 de țări europene, inclusiv din România. Participanții au completat o scală de evaluare a singurătății, care a inclus întrebări despre frecvența cu care se simt lipsiți de companie, excluși sau izolați social.
Conform rezultatelor:
- Cele mai ridicate niveluri de singurătate au fost înregistrate în Cipru și Grecia;
- Cele mai scăzute niveluri au fost observate în Danemarca, Elveția și Austria;
- Cea mai accentuată creștere a singurătății odată cu înaintarea în vârstă a fost înregistrată în Bulgaria și Letonia.
În România, deși datele nu plasează țara în extreme, realitatea din teren indică un număr semnificativ de persoane vârstnice care trăiesc singure, cu acces limitat la sprijin familial sau comunitar.
Factori care influențează singurătatea
Studiul arată că oamenii sunt mai predispuși la singurătate dacă:
- nu sunt căsătoriți,
- nu au un loc de muncă,
- suferă de depresie,
- au o stare de sănătate precară.
În România, ieșirea timpurie la pensie poate contribui la pierderea contactului social, în timp ce în zonele rurale lipsa infrastructurii și a serviciilor sociale accentuează izolarea.
Nu este doar o problemă a vârstei
În Statele Unite, spre exemplu, adulții de vârstă mijlocie (între 45 și 60 de ani) au raportat cele mai ridicate niveluri de singurătate. Acest fenomen a fost asociat cu pierderea locului de muncă sau cu presiuni familiale. Studiul sugerează că singurătatea nu este un efect inevitabil al îmbătrânirii, ci este influențată de factori economici, sociali și culturali.
Dr. Esteban Calvo, autorul principal al studiului, a subliniat: „Constatările noastre arată că singurătatea nu este o problemă doar a persoanelor vârstnice. O abordare unică nu va rezolva această problemă mondială”.
Singurătatea ca semnal de alarmă
Cercetătoarea Caterina Mauri, de la Institutul de Studii Sociale și Populaționale din Bruxelles, care nu a participat la realizarea studiului, a explicat: „Singurătatea face parte din viața noastră, dar devine problematică atunci când este cronică, când duce la depresie”.
„Este un pic ca foamea, a adăugat ea, servind drept semnal pentru a căuta mai multe conexiuni”.
