Microplasticele ar putea avea efecte asupra organismului printr-un mecanism chimic identificat recent de cercetători. Atunci când intră în contact cu apa, particulele minuscule de plastic pot favoriza formarea radicalilor liberi, molecule reactive capabile să deterioreze structurile biologice. Descoperirea oferă o posibilă explicație pentru unele dintre efectele asociate expunerii la microplastice, însă impactul asupra sănătății umane trebuie investigat în continuare.
Microplasticele în apă: cum se formează radicalii liberi
Cercetătorii de la Universitatea Columbia și Universitatea California, Berkeley, au descoperit că microplasticele nu sunt la fel de stabile din punct de vedere chimic pe cât se credea anterior, relatează Mediafax. În contact cu apa, acestea pot genera spontan radicali liberi foarte reactivi, inclusiv radicali hidroxil, care pot afecta moleculele biologice.
Rezultatele studiului, publicat în revista Nature, indică un posibil mecanism prin care particulele de plastic pot contribui la deteriorarea celulelor și a altor componente ale organismelor vii.
„Cercetarea noastră a arătat că, atunci când microplasticele interacționează cu apa, așa cum se întâmplă în apa îmbuteliată sau atunci când sunt absorbite în sânge, ele generează spontan acești radicali reactivi de mare energie”, a explicat Naixin Qian, cercetătoare la Universitatea Columbia și autoarea principală a studiului.
Un factor important este dimensiunea particulelor. Pe măsură ce plasticul se fragmentează în bucăți tot mai mici, suprafața totală expusă reacțiilor chimice crește, ceea ce poate favoriza interacțiunile cu moleculele de apă.
Potrivit profesorului Wei Min de la Universitatea Columbia, aceste reacții pot modifica mediul chimic din jurul particulelor și ar putea contribui la unele dintre efectele biologice observate în studiile asupra microplasticelor.
Ce efecte pot avea microplasticele asupra proteinelor și celulelor sanguine
Pentru a înțelege mai bine comportamentul acestor particule, echipa de cercetare a analizat șase tipuri comune de plastic. Experimentele au evidențiat formarea radicalilor hidroxil, cunoscuți pentru capacitatea lor de a reacționa rapid cu diferite molecule din organism.
În cadrul testelor de laborator, cercetătorii au observat modificări ale unei proteine prezente în lacrimi, salivă și alte fluide biologice. Proteina a început să formeze agregate, adică grupări de molecule care se asociază între ele.
Adăugarea cofeinei a împiedicat acest proces în condițiile experimentale analizate. Totuși, rezultatul nu demonstrează că un consum de cofeină ar putea preveni efectele microplasticelor asupra sănătății umane.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că globulele roșii provenite de la șoareci s-au deformat și s-au fragmentat în condițiile experimentale studiate. Aceste rezultate indică posibile efecte asupra structurilor celulare, dar nu stabilesc în ce măsură același mecanism produce leziuni în organismul uman, în condiții obișnuite de expunere.
Un alt rezultat important a fost legat de proprietățile suprafeței particulelor. Microplasticele care resping mai puternic apa au prezentat o reactivitate mai ridicată în experimente. Cercetătorii consideră că modul în care moleculele de apă se organizează în apropierea acestor suprafețe ar putea contribui la generarea radicalilor liberi.
Cum ajung microplasticele în apa îmbuteliată și în mediul înconjurător
Microplasticele pot proveni din numeroase surse, inclusiv din degradarea deșeurilor din plastic și din uzura obiectelor folosite zilnic. Particulele pot apărea și în urma unor procese mecanice care fragmentează materialele plastice.
Printre exemplele menționate de cercetători se numără deschiderea și închiderea repetată a sticlelor de apă, încălzirea recipientelor din plastic la microunde și depozitarea apei îmbuteliate în condiții de expunere la lumina soarelui.
„Diverse utilizări și procese din viața noastră de zi cu zi pot genera microplastice, inclusiv încălzirea la microunde, expunerea apei îmbuteliate la lumina soarelui în timpul depozitării și injecțiile intravenoase din unitățile medicale”, a declarat Beizhan Yan, geochimist la Columbia Climate School.
Specialistul a subliniat că cercetarea oferă o posibilă direcție pentru înțelegerea efectelor microplasticelor asupra sănătății.
Prezența acestor particule în apă și în mediul înconjurător reprezintă un subiect de interes pentru comunitatea științifică. Cu toate acestea, riscurile depind de mai mulți factori, printre care tipul plasticului, dimensiunea particulelor, concentrația și durata expunerii.
Ce spun cercetătorii despre riscurile microplasticelor pentru sănătate
Oamenii de știință încearcă să stabilească în ce condiții microplasticele pot afecta țesuturile și funcțiile biologice. Printre direcțiile de cercetare se numără investigarea modului în care particulele pot ajunge în diferite țesuturi, inclusiv în contextul sarcinii, precum și identificarea unor metode de reducere a expunerii.
În paralel, sunt analizate soluții care ar putea limita formarea microplasticelor sau ar putea reduce reactivitatea suprafețelor acestora. Pe termen lung, modificarea proprietăților chimice ale materialelor plastice ar putea contribui la dezvoltarea unor produse mai puțin reactive.
Descoperirea publicată în revista Nature aduce informații noi despre interacțiunea dintre microplastice și apă și despre modul în care aceste particule ar putea influența procesele biologice.
Totuși, este important de subliniat că rezultatele experimentelor de laborator nu demonstrează, prin ele însele, că expunerea obișnuită la microplastice provoacă leziuni celulare sau boli la oameni. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina nivelurile reale de risc și consecințele pe termen lung asupra sănătății.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
