Serviciile oferite de moașe rămân greu accesibile în România, în special pentru femeile din comunități vulnerabile sau din mediul rural, deși profesia este recunoscută legal și aliniată standardelor europene. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale dezbaterii „Recunoașterea și reglementarea rolului autonom al moașelor în România”, organizată la Palatul Parlamentului de Asociația Moașelor din România, împreună cu senatoarea de Sibiu Ruxandra Cibu Deaconu (USR), secretar al Comisiei pentru Sănătate.
Evenimentul a adus în discuție necesitatea integrării reale a moașelor în sistemul public de sănătate și introducerea unor mecanisme funcționale de decontare a serviciilor prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Acces limitat la servicii esențiale pentru sănătatea femeilor
Deși cadrul legislativ recunoaște rolul autonom al moașelor, în practică serviciile de prevenție, consiliere, monitorizare și sprijin sunt insuficient dezvoltate și greu accesibile pentru multe paciente. Situația afectează în mod special femeile din zone rurale sau grupuri vulnerabile, unde accesul la servicii medicale este deja limitat.
„Discuția despre rolul autonom al moașelor nu este despre competiție între profesii, ci despre colaborare și despre accesul femeilor la îngrijire”, a declarat Irina Mateescu, președinta Asociației Moașelor din România. Aceasta a subliniat nevoia unui cadru legislativ clar și a unor mecanisme de finanțare care să permită utilizarea completă a competențelor moașelor în sistemul public.
Sprijin politic și instituțional pentru reformă
Senatoarea USR, de Sibiu, Ruxandra Cibu Deaconu a arătat că discuția despre rolul moașelor este parte dintr-un demers mai amplu privind siguranța și demnitatea în îngrijirea maternală.
„Nu putem vorbi despre experiențe sigure și demne pentru femei fără acces la îngrijire și prevenție”, a declarat aceasta, subliniind importanța integrării profesiei în politicile publice de sănătate.
La dezbatere au participat reprezentanți ai instituțiilor medicale și academice, între care prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, precum și dr. Simona Pârvu, directoarea generală a Institutului Național de Sănătate Publică, alături de parlamentari, experți internaționali, psihologi și reprezentanți ai societății civile.
Probleme structurale în exercitarea profesiei
Participanții au semnalat dificultăți majore în exercitarea profesiei de moașă în spitale, generate de lipsa unor norme clare privind responsabilitatea actului medical și de integrarea insuficientă în echipele medicale.
De asemenea, a fost evidențiată nevoia extinderii rolului moașelor în servicii comunitare, preventive și ambulatorii, în acord cu recomandările internaționale în domeniul sănătății materne și reproductive.
Direcții legislative: de la recunoaștere la integrare reală
Concluziile dezbaterii vor sta la baza unui demers de modificare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate. Printre direcțiile propuse se numără:
- recunoașterea explicită a moașei ca furnizor de servicii de sănătate
- posibilitatea contractării directe cu CNAS
- dezvoltarea cabinetelor de practică independentă
- integrarea serviciilor de moașă în medicina primară, ambulatorie și comunitară
Obiectivul declarat este creșterea accesului real al femeilor din România la servicii de prevenție și îngrijire continuă.
Proiect susținut internațional
Demersul face parte din proiectul „#CuMoașaAlături – Împreună pentru drepturile și sănătatea ta”, implementat de Asociația Moașelor din România, cu sprijinul Netherlands Helsinki Committee (NHC) și Catalyst of Change.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
