În ultimele zile, doi demnitari cu funcții de răspundere în zona sănătății au făcut afirmații referitoare la posibilitatea ridicării restricțiilor introduse în pandemia de coronavirus. Atât Alexandru Rafila, ministru al sănătății, cât și Raed Arafat, secretar de stat, șeful DSU, direct responsabil de impunerea restricțiilor, au vorbit despre faptul că „ar fi momentul ca România să ias din starea de alertă”. Cu siguranță, declarațiile nu sunt întâmplătoare și ele au în spate, dacă nu o decizie a guvernanților, cel puțin o discuție pe marginea acestui subiect.
La aproape doi ani de la introducerea primei Stări de Urgență, în 2020, atunci când în Europa au început să apară semnele unei pandemii, România ar putea să scape definitiv de restricțiile impuse de guvern și parlament, referitoare la libera circulație, la obligativitiatea purtării măștilor, la programul de funcționare a unor magazine și instituții, la reguli de intrare și participare la evenimente publice.
Primul care a vorbit despre această opțiune este Alexandru Rafila, ministru al sănătății, care a spus că este încrezător că România va reveni la normal până la sfârșitul lunii martie.
„Eu cred că vom reveni la normal până la sfârșitul lunii martie. Normal înseamnă că probabil nu va mai fi nevoie de starea de alertă. Eu cred că prelungirea stării de alertă va fi limitată de această dată și nu va mai trebui să luăm acele măsuri care să ne afecteze viața economică și socială și trebuie să ne pregătim pentru acest lucru”, a spus Rafila. Evident, minsitrul a subliniat că afirmațiile lui nu sunt angajamente, ci impoteze de lucru: „Nu se poate nimeni angaja. Modul în care evoluează un agent patogen câteodată este imprevizibil și biologia este o știință care întotdeauna este surprinzătoare. Asta nu înseamnă că noi nu ne gândim foarte serios la situația în care, începând cu această primăvară, putem să revenim la normal din punct de vedere economic și să avem o discuție foarte serioasă încât fiecare să știe ce are de făcut”.
Al doilea demnitar care a adus în discuția publică ideea ridicării restricțiilor este Raed Arafat, un cunoscut susținător mai degrabă al acestor restricții și limitări, decât al eliminării lor.
„Cu certitudine, starea de alertă nu este un lucru care va fi permanent, este provizorie și nimeni nu dorește să o mențină o zi în plus față de cât trebuie. Da, se apropie momentul, cred, în care vom zice că nu este nevoie. Care e acest moment, urmează să se decidă”, a declarat șeful DSU, Raed Arafat, care însă a fost mult mai rezervat în declarații.
„Sunt mai multe aspecte care sunt corelate cu starea de alertă. Dacă situația se îmbunătățește, dacă nu va mai fi nevoie de aceste lucruri, atunci se va decide să nu se mai prelungească starea de alertă. Că acest lucru se întâmplă luna viitoare sau peste două luni, va fi analizat și decis în Comitetul Național pentru Situații de Urgență și bineînțeles în Guvern”, a spus șeful DSU.
În acest moment, starea de alertă prin care sunt menținute o serie de restricții a fost prelungită cu 30 de zile, începând cu data de 7 februarie, ceea ce înseamnă că este valabilă până pe 9 martie. Evoluția infectărilor și mai ales a internărilor în spital în aceste 30 de zile va fi esențială pentru ca Guvernul României, partidele care formează alianța de guvernare, să ia această decizie de ridicare a restricțiilor.
Ce se întâmplă în Europa: mai multe țări au anunțat ridicarea restricțiilor sau faptul că pregătesc o astfel de măsură, care ar fi de natură să repornească la capacitate maximă economiile europene, puternic afectate de pandemie. Deocamdată, libertatea de circulație este limitată pentru persoanele care nu s-au vaccinat anti Covid cu trei doze (sau două doze în ultimele 9 luni). Aceste persoane sunt obligate să prezinte, la intrarea în cele mai multe țări, unul sau mai multe teste PCR negative și, uneori, chiar să stea în carantină pentru mai multe zile. O ridicare comună a restricțiilor în Europa ar însemna liberalizarea completă a circulației. Chiar și în aceste condiții, unele state ar putea menține obligativitiatea purtării măștii în spații închise sau chiar în spații publice aglomerate.
Primele țări de pe continent care au ridicat complet restricțiile au fost Danemarca și Norvegia, care au decis să treacă în etapa în care coronavirusul să fie abordat ca orice viroză respiratorie. Danemarca s-a lovit imediat de o creștere masivă a numărului de cazuri, ajungând la vârfuri-record, de aproape 55.000 de infectări pe zi. Cu toate acestea, numărul de decese nu a crescut, rămânând la circa 20 pe zi, mult mai puțin decât în valurile anterioare. Danemarca și-a vaccinat însă peste 80% din populație. La fel și Norvegia, care a menținut, după ridicarea altor restricții, portul măștii. Chiar dacă a trecut de 20.000 de persoane infectate zilnic, în ultimele zile s-au înregistrat în această țară doar 4-5 decese pe zi.
La rândul său, Marea Britanie poate reprezenta un model de studiu pentru celelalte țări din Europa. Lovită în plin de valul cinci al pandemiei, cu peste 200.000 de cazuri noi înregistrate în vârful acestui val, regatul a trecut cu bine peste acest moment și înregistrează scăderi zi de zi ale infectărilor. Pe 27 ianuarie guvernul a ridicat majoritatea restricțiilor, inclusiv purtarea măștii, obligativitatea prezentării unui certificat sanitar sau carantinarea și izolarea celor infectați. Aceasta din urmă se va ridica abia în martie, când expiră decizia legislativă, însă anunțul a fost deja făcut. Din punct de vedere al deceselor, Marea Britanie înregistrează circa 300 de decese zilnic în acest moment, un număr mic raportat la populație și la vârful de aproape 2000 de decese din valul patru. Statele care compun Marea Britanie au luat separat propriile decizii sanitare: Scoția a ridicat toate restricțiile, iar Țara Galilor a anunțat că le va ridica treptat.
În Europa, Franța rămâne țara cu cele mai multe cazuri noi, 274.000, și cu peste 260 de decese pe zi, un număr redus în comparație ce celelalte valuri și cu o tendință în scădere. La fel și Germania, unde valul cinci pare că este în plin vârf, cu un record de 240.000 de cazuri înregistrate într-o singură zi, însă cu un nivel scăzut al deceselor, sub 200 pe zi, aflat pe o tendință de descreștere evidentă. Chiar dacă în aceste două țări discuțiile despre ridicarea restricțiilro ar putea să mai dureze, la nivel european este foarte posibil să asistăm la o accentuare a discrusului privind ieșirea din pandemie, pe măsură ce Covid devine o boală endemică.
În SUA, una dintre țările cu cel mai mare impact al pandemiei, situația s-a îmbunătățit radical față de vârful valului cinci, când se ajunsese la aproape 900.000 de persoane infectate pe zi. În ultima zi, autoritățile au raportat 255.000 de cazuri, cu 2.300 de decese zilnice, în scădere față de vârful de 3.500 din ultimul val sau 4.400 în valul al treilea.
Situația la nivel global arată o tendință de scădere a numărului de infectări, pe măsură ce tulpina Omicron a cuprins deja aproape întreaga lume. După vârful de la finalul lunii ianuarie, când se raportau 3,8 milioane de infectări, în ultimele zile numărul de persoane diagnosticate a coborât la puțin peste 3 milioane. În schimb, numărul deceselor este în creștere ușoară, dar la un nivel sub cel înregistrat în primele valuri ale pandemiei. Zilnic, mor în toată lumea peste 10.000 de persoane infectate cu Covid.
