Anii de dificultăți financiare ar putea fi asociați cu un declin cognitiv mai accentuat și cu modificări ale creierului la vârste înaintate, arată o nouă cercetare.
Un nou studiu sugerează că stresul financiar persistent și veniturile scăzute de-a lungul vieții adulte ar putea avea legătură cu sănătatea creierului și cu performanțele cognitive la vârste mai înaintate.
Cercetătorii au analizat datele a 2.759 de persoane din Marea Britanie, urmărite pe parcursul mai multor decenii în cadrul MRC National Survey of Health and Development, cunoscut și drept studiul britanic al cohortei născute în 1946, potrivit Science Daily, citat de Mediafax.
Rezultatele arată că persoanele care s-au confruntat cu dificultăți financiare constante sau cu venituri scăzute persistent la începutul și la mijlocul vieții adulte au obținut rezultate mai slabe la testele cognitive efectuate la vârsta de 53 de ani.
Dificultățile financiare persistente, asociate cu modificări ale creierului
Într-un subgrup de participanți care au efectuat ulterior investigații imagistice, veniturile scăzute persistente au fost asociate și cu o stare mai precară a creierului la vârste cuprinse între 69 și 71 de ani.
Una dintre observațiile importante a fost existența unei atrofii cerebrale mai accentuate în rândul persoanelor care se confruntaseră cu venituri reduse pe perioade îndelungate.
Asocierile s-au menținut și după ce cercetătorii au luat în calcul mai mulți factori care ar putea influența rezultatele, inclusiv capacitatea cognitivă din copilărie, nivelul de educație și dezavantajele socioeconomice din copilărie.
Rezultatele nu demonstrează însă că problemele financiare provoacă în mod direct declinul cognitiv sau modificările cerebrale. Studiul evidențiază o asociere între expunerea îndelungată la dificultăți financiare și indicatorii de sănătate cognitivă și cerebrală.
Anii de probleme financiare pot conta mai mult decât episoadele izolate
Unul dintre cele mai importante aspecte ale cercetării este faptul că oamenii de știință au urmărit situația financiară a participanților de-a lungul mai multor decenii.
Datele sugerează că acumularea dificultăților financiare în timp a fost asociată cu cele mai slabe rezultate privind sănătatea cognitivă, în comparație cu episoadele ocazionale de lipsuri financiare.
Autoarea principală a cercetării consideră că rezultatele pot avea implicații importante pentru sănătatea publică. Reducerea sărăciei cronice și sprijinirea persoanelor care se confruntă cu probleme financiare ar putea contribui, pe termen lung, la diminuarea riscului de declin cognitiv și, posibil, a unor cazuri de demență.
Bărbații și persoanele dezavantajate în copilărie, mai vulnerabile
Legătura dintre dificultățile financiare și o stare mai precară a creierului la vârste înaintate a fost deosebit de puternică în anumite grupuri.
Asocierea a fost mai pronunțată în rândul bărbaților, al persoanelor care s-au confruntat cu dezavantaje socioeconomice în copilărie și al celor care aveau APOE-ε4, o variantă genetică asociată cu un risc crescut de boală Alzheimer.
Bărbații care au trecut prin dificultăți financiare persistente au obținut, de asemenea, rezultate mai slabe la testele cognitive efectuate la 53 de ani decât femeile aflate în aceeași situație.
Cum poate afecta stresul financiar sănătatea creierului
Cercetătorii indică mai multe mecanisme biologice și psihologice care ar putea explica legătura dintre stresul financiar cronic și îmbătrânirea cognitivă.
Una dintre posibilele explicații este inflamația. Stresul cronic poate favoriza procese inflamatorii în organism, iar inflamația persistentă este asociată cu îmbătrânirea accelerată și cu afectarea sănătății creierului.
Un alt mecanism ține de suprasolicitarea cognitivă. Grija constantă pentru bani, plata facturilor și găsirea unor soluții pentru problemele financiare pot consuma o parte importantă din resursele mentale.
Cu alte cuvinte, preocuparea permanentă pentru situația financiară poate lăsa mai puține resurse cognitive disponibile pentru alte activități și sarcini.
Un rezultat neașteptat privind memoria
Cercetătorii au identificat și un rezultat surprinzător în ceea ce privește memoria.
Deși persoanele care s-au confruntat cu dificultăți financiare sau venituri scăzute au avut, în general, rezultate mai slabe la testele cognitive la 53 de ani, scorurile lor la testele de memorie au scăzut mai lent între 53 și 69 de ani.
O posibilă explicație este că aceste persoane ar fi putut suferi deja pierderi cognitive importante până la vârsta de 53 de ani, comparativ cu participanții care nu s-au confruntat cu dificultăți financiare persistente.
În acest caz, ar fi existat mai puțin loc pentru un declin suplimentar în anii următori. Cercetătorii tratează însă această explicație ca pe o posibilitate, nu ca pe o concluzie definitivă.
Cum au fost măsurate veniturile și dificultățile financiare
Pentru a analiza impactul situației financiare de-a lungul vieții adulte, participanții și-au raportat veniturile gospodăriei la vârstele de 26, 43 și 53 de ani.
Cercetătorii au definit venitul scăzut persistent ca situația în care o persoană se afla în ultimii 20% ai distribuției veniturilor cel puțin de două ori în cadrul acestor evaluări.
Aproximativ 16% dintre participanți, adică unul din șase, au îndeplinit această definiție.
Dificultățile financiare au fost analizate separat, prin întrebări referitoare la presiunile financiare de zi cu zi. Participanții au fost întrebați, printre altele, dacă întâmpinau probleme în a se descurca cu veniturile disponibile sau dacă aveau dificultăți în plata facturilor.
O persoană era considerată ca având dificultăți financiare persistente dacă scorurile obținute la chestionare depășeau un anumit prag cel puțin de două ori între vârstele de 36 și 53 de ani.
Aproximativ 12% dintre participanți, adică unul din opt, s-au încadrat în această categorie.
Stresul financiar și sănătatea creierului, o problemă pe termen lung
Cercetarea evidențiază importanța analizării situației financiare nu doar ca pe o problemă economică, ci și ca pe un posibil factor asociat cu sănătatea cognitivă și cerebrală pe termen lung.
Persoanele expuse timp de decenii la venituri scăzute și dificultăți financiare au prezentat rezultate cognitive mai slabe la vârsta adultă și, în cazul celor investigați imagistic, indicatori mai puțin favorabili ai sănătății creierului la vârste înaintate.
Totuși, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina exact mecanismele din spatele acestor asocieri și pentru a stabili în ce măsură reducerea stresului financiar poate influența riscul de declin cognitiv și demență.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
