Metoda Intenției, explicată de psihoterapeutul Aurelia Drăghici: trauma, lucrul în grup și rolul relațiilor în procesul terapeutic
Metoda Intenției, dezvoltată de Franz Ruppert, propune explorarea traumelor timpurii și a modului în care acestea continuă să se manifeste în viața adultă. Dr. psih. Aurelia Drăghici, psiholog clinician principal și psihoterapeut specializat în lucrul cu trauma, ne explică ce presupune acest tip de lucru, cum este înțeles psihicul în cadrul metodei, ce rol are grupul și de ce procesul trebuie ghidat de un specialist format în lucrul cu trauma.
„Metoda Intenției este o metodă de psihoterapie cu care explorăm trauma de identitate, dezvoltată de Franz Ruppert. Are în spate un cadru teoretic bine definit la care ne raportăm”
Psihoterapeuta vorbește în special despre traumele care apar foarte devreme în dezvoltarea unei persoane: „Vorbim […] despre trauma de dezvoltare, trauma de atașament, adică trauma chiar din zona preverbală, înainte de a folosi cuvinte”. Tocmai această dimensiune poate ridica dificultăți în terapia individuală, explică ea, pentru că experiențele respective nu sunt întotdeauna accesibile sub forma unor amintiri care pot fi povestite.
Partea sănătoasă, partea traumatizată și partea de supraviețuire
În cadrul teoretic al metodei, psihicul este descris prin trei componente: partea sănătoasă, partea traumatizată și partea supraviețuitoare.
„Avem partea sănătoasă, care are o funcție reglatorie și este partea care știe că eu sunt eu, păstrez contactul cu mine și, în același timp, cu exteriorul”, explică psihoterapeuta.
Partea traumatizată este asociată unor trăiri care pot deveni copleșitoare: „Partea traumatizată […] este de obicei o parte încărcată cu emoții copleșitoare, cum ar fi neputință, rușine, frică”.
Cea de-a treia componentă este ceea ce metoda numește „partea supraviețuitoare”. Aurelia Drăghici o explică în legătură cu mecanismele de apărare și cu adaptările dezvoltate, adesea foarte timpuriu, pentru a face față unor situații dificile, atunci.
„Sunt niște adaptări pe care noi le facem în procesul nostru de creștere și au de-a face cu nevoile pe care copilul le are în relație cu părinții lui”, explică aceasta.
Problema apare atunci când mecanisme care au avut inițial un rol protector continuă să funcționeze în viața adultă, deși contextul s-a schimbat.
„Se mențin peste timp, deși noi am evoluat, psihicul nostru s-a dezvoltat, și atunci ele cumva pot rămâne dezadaptative în raport cu viața reală, actuală.”
Rolul terapeutului este, potrivit acesteia, să urmărească procesul și să păstreze atenția asupra resurselor persoanei: „Psihoterapeutul urmărește cu atenție lucrul din cadrul grupului și focusează foarte mult procesul pe partea sănătoasă și pe creșterea acesteia și pe înțelegerea acestor mecanisme și a felului în care ele impactează viața persoanei”.
Cum se lucrează, concret, cu o „intenție”
Procesul începe de la persoana care își formulează propria intenție. Aceasta poate porni de la o problemă actuală, un simptom sau o situație conflictuală pe care persoana dorește să o exploreze.
„Oamenii își formulează o intenție plecând de la ceva ce îi provoacă în prezent sau de la un simptom, sau de la o situație conflictuală, în general lucruri pe care vor să le exploreze”, explică Aurelia Drăghici.
Intenția este apoi scrisă, iar persoana alege cuvinte din formularea sa și participanți din grup care devin ceea ce metoda numește „rezonatori”. Psihoterapeuta descrie acest proces drept o modalitate de externalizare a unor dinamici psihice interne.
Pentru a explica ideea de „rezonanță”, Drăghici folosește situații obișnuite: intrăm într-o cameră în care există un conflict și putem percepe tensiunea sau vedem un copil plângând, iar starea acestuia produce o reacție emoțională în ceilalți copii. În cadrul Metodei Intenției, acest concept este folosit într-un mod specific procesului terapeutic.
Grupul: „Are de-a face cu relațiile interumane”
Un element important al metodei este grupul. Acesta nu reprezintă doar cadrul în care are loc procesul, ci o parte importantă a experienței terapeutice.
„Grupul de suport funcționează pe baza siguranței psihologice, care este asigurată de reguli foarte clare, de confidențialitate, de respect, de respectarea ritmului fiecărui participant”, spune psihoterapeuta.
Acest cadru devine cu atât mai important cu cât participanții asistă la momente de vulnerabilitate și pot intra în contact cu emoții dificile, atât proprii, cât și ale celorlalți.
„Noi, practic, suferim traume exact în relație cu cineva și tot în relație cu cineva […] avem posibilitatea și capacitatea de a explora și de a vindeca”, explică Drăghici, precizând însă că preferă să vorbească mai degrabă despre optimizarea comportamentului decât despre „vindecare”.
Procesul psihoterapeutic prin Metoda Intenției, desfășurat în cadrul unui grup, facilitează menținerea unei conexiuni simultane între experiențele din trecut pe care clientul le explorează și realitatea prezentului, a acelui „aici și acum”. În acest fel, procesul contribuie la consolidarea părții sănătoase a psihicului și la menținerea contactului cu resursele sale interioare pe parcursul explorării.
De ce contează cine conduce procesul
Tocmai pentru că într-un asemenea cadru pot fi explorate experiențe traumatice și pot apărea reacții emoționale puternice, pregătirea persoanei care coordonează procesul devine esențială.
Aurelia Drăghici subliniază că Metoda Intenției nu ar trebui desprinsă de pregătirea profesională în psihoterapie și în lucrul cu trauma.
„Este foarte important de știut că, în România, Metoda Intenției, NU este o metodă în care se poate lucra în afara specializării de psihoterapeut”, spune aceasta, explicând că este vorba despre un psihoterapeut format în lucrul cu trauma, care urmează ulterior pregătirea complementară pentru această metodă.
Potrivit Aureliei Drăghici, în România formarea specifică se desfășoară în cadrul Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei din București și durează aproximativ trei ani.
Formarea propriu zisă nu este însă singura componentă pe care psihoterapeuta o consideră necesară. Ea vorbește și despre supervizare și, mai ales, despre propriul proces terapeutic al specialistului.
„Este nevoie de mult lucru personal ca să poți să ghidezi un asemenea proces, pentru că este foarte important să poți să diferențiezi între aceste tipuri de structuri și, mai ales, dinamica care se stabilește între ele.”
Dincolo de conceptele specifice Metodei Intenției, explicațiile Aureliei Drăghici revin constant la relație: relația cu terapeutul, relațiile dintre participanții grupului și relația persoanei cu propriile emoții și mecanisme de protecție. Iar într-un proces în care vulnerabilitatea și trauma pot ajunge în prim-plan, cadrul, limitele, confidențialitatea și pregătirea profesională a celui care îl coordonează devin elemente centrale.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI.
