,,La UPU Sibiu există jumătate din numărul de medici necesar”

Viaţa sa reprezintă o luptă continuă între viaţă şi moarte. A salvat mii de vieţi, iar fiecare pacient care a murit în mâinile sale l-a marcat şi l-a determinat să se perfecţioneze. Este vorba despre şeful Unităţii de Primiri Urgenţe, medicul Constantin Roşca, unul dintre cei mai tineri şi mai apreciaţi medici din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. Deşi recunoaşte că nu lucrează în cele mai bune condiţii, slujitorul lui Hypocrate spune că n-ar pleca să lucreze ca medic în străinătate deoarece crede într-un sistem sanitar românesc capabil să se schimbe în mai bine. Reporter: Cam câte persoane se prezintă, zilnic, în medie, la Unitatea de Primiri Urgenţe? Câte dintre acestea sunt cu adevărat urgenţe medicale? Constantin Roşca: În medie, serviciul pe care îl conduc consultă 180 – 200 persoane cu diferite afecţiuni, dintre acestea doar aproximativ 20% reprezintă cu adevărat „urgenţe” medicale, restul pacienţilor ajungând din diferite motive în UPU: dificultăţi în abordarea medicului de familie, imposibilitatea de a se programa în timp util la serviciile medicale din ambulator sau imposibilitatea financiară de a apela la un serviciu privat de asistenţă medicală, obişnuinţa noastră de a asista şi trata orice pacient care ajunge în UPU fără a refuza pacienţii cu afecţiuni cronice. Rep.: V-aţi ales meseria de medic de urgenţă. Ce aţi simţit când v-a murit primul pacient? Vă mai aduceţi aminte despre ce caz era vorba? R.C.: Indiferent că a fost primul pacient care a murit (acest lucru se întâmpla în urmă cu aproape 15 ani) sau ultimul (în una din ultimele gărzi) sentimentul de neputinţă în faţa morţii este copleşitor şi acesta este probabil principalul motor care ne mobilizează să ne perfecţionăm zi de zi şi să sperăm că vom învinge într-o zi în această luptă inegală cu mersul vieţii spre nefiinţă. În meseria de medic probabil că sunt cazurile care ne marchează cel mai mult. Nu are rost să amintim un caz anume (că este primul, ultimul sau cel mai impresionant). Important este să sperăm că este ultimul la care să asistăm. Rep.: La Unitatea de Primiri Urgenţe ajung şi persoane în stare de ebrietate care trebuie stabilizate. Aţi fost vreodată agresat de o astfel de persoană? Cât se cheltuie pentru tratamentul unei astfel de persoane şi dacă sunteţi de acord cu legea potrivit căreia persoanele aflate sub influenţa alcoolului ar trebui să plătească spitalizarea şi medicaţia, indiferent dacă sunt asigurate sau nu? R.C.: Persoanele aflate în stare de ebrietate prezintă o stare de dezinhibiţie şi o lipsă a controlului în ceea ce priveşte relaţiile cu cei din jur, care se transpune uneori în injurii sau acte agresive chiar şi asupra personalului medical. În afara limbajului trivial nu am fost nevoit să îndur altfel de agresiuni din partea pacienţilor aflaţi în stare de ebrietate. Ceea ce este neplăcut este numărul tot mai mare al acestora în UPU şi incapacitatea sistemului în care lucrăm de a-i responsabiliza. O lege care să-i determine să plătească pentru pierderea de resurse medicale (personal medical, medicaţie, toaletă personală şi condiţii hoteliere de supraveghere până la trezire) ar fi singura soluţie pentru ca aceşti oameni să se gândească mai bine la consecinţele la care se expun dacă ajung băuţi într-un serviciu medical. Nu ar trebui să plătească cash în UPU (aceasta ar fi sursa unor continue certuri cu astfel de pacienţi). Contravaloarea serviciilor medicale oferite (cazare: 200 – 250 lei plus eventuala medicaţie oferită) ar trebui echivalată cu ore de prestare de servicii în folosul comunităţii, pentru a fi responsabilizaţi şi de ce nu să-şi conştientizeze astfel greşeala. Rep.: Este dotată Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) la standarde europene? R.C.: La ora actuală, prin eforturile depuse de ministerul care ne patronează toate UPU-urile din ţară au fost aduse la standarde europene. Dotarea UPU Sibiu satisface cerinţele actuale în materie de aparatură medicală. Singura deficienţă este la nivelul spaţiului în care ne desfăşurăm activitatea (clădirea a fost construită în anii ’80, şi este subdimensionată pentru a primi numărul mare de pacienţi pe care îi avem (construcţia este realizată pentru a asista un număr de 15.000 – 20.000 de pacienţi pe an în condiţiile în care UPU Sibiu are peste 60.000 de pacienţi anual. Există un proiect de extindere a secţiei pentru care sperăm să primim finanţare pentru a putea fi realizat în perioada ce urmează. Rep.: Există insuficienţă de personal? R.C.: Aceasta este a doua mare problemă cu care ne confruntăm la ora actuală. Deficitul este la nivelul medicilor –nu există la nivel naţional numărul de medici specialişti de Medicină de Urgenţă capabili să asigure normarea pe post conform normativelor legale. La UPU Sibiu există jumătate din numărul de medici necesar, în condiţiile în care colegii mei trebuie să asigure şi asistenţa medicală în prespital în cadrul echipajului SMURD. Pentru celelalte categorii profesionale (asistenţi medicali, infirmiere, brancardieri) numărul este satisfăcător pentru condiţiile actuale. Rep.: V-a fost de ajutor montarea camerelor de supraveghere? R.C.: Este un lucru pozitiv ce contribuie la buna desfăşurare a activităţii în secţie, şi de asemenea a folosit şi la rezolvarea unor situaţii litigioase apărute pe parcurs (de exemplu, pacienţi care au reclamat o perioadă mare de aşteptare în UPU până li s-a acordat asistenţă medicală, confruntaţi cu imaginile de pe camerele video au fost nevoiţi să-şi revizuiască atitudinea). Rep.: Ambulatoriul spitalului nu mai are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Ca urmare a acestui fapt a crescut numărul solicitărilor la Urgenţă? R.C.: Din câte ştiu există un contract de servicii medicale, dar există unele condiţii care limitează accesul pacienţilor la consultaţii (necesitatea prezentării unor acte: bilet de trimitere, acte doveditoare ale calităţii de asigurat medical, limitarea numărului de consultaţii la 4/oră, liste de aşteptare la unele specialităţi etc). Astfel există pacienţi care vin din localităţi din judeţ sau chiar şi din oraş şi care găsesc la UPU o posibilitate de a-şi rezolva problemele. În aceste condiţii, în limita resurselor umane pe care le avem încercăm să nu refuzăm aceşti pacienţi, care nu au nicio vină că sunt purtaţi de la un cabinet la altul. Rep.: Ce pasiuni aveţi în timpul liber? R.C.: După agitaţia pe care o am în secţie timpul liber prefer să îl petrec în linişte cu familia – plimbări în aer liber, sport, lectura unei cărţi sau vizionarea unui film. Rep.: V-aţi gândit vreodată să plecaţi să lucraţi ca medic în străinătate? R.C.: În condiţiile actuale de salarizare a bugetarilor cred că orice medic român urmăreşte cu oarecare interes ofertele clinicilor din străinătate, oferte care sunt numeroase şi serioase. Faptul că lucrez în UPU Sibiu demonstrează că mai sper într-un sistem sanitar românesc capabil să se schimbe în mai bine. Data naşterii: 14. 04. 1969 Starea civilă: căsătorit din anul 2004 cu Delia – Roxana, medic, cu un copil, Alexandru Pregătire: 1987: Liceul de matematică-fizică „Gheorghe Lazăr” Sibiu 1994: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Facultatea de Medicină Generală Experienţă profesională: 1998, medic specialist Medicină de Urgenţă la Unitatea de Primiri Urgenţe – Spitalul Clinic Judeţean Sibiu 2003, medic primar Medicină de Urgenţă – Oradea din 2005, medic şef secţie U.P.U. – Spitalul Judeţean Sibiu 2008, Medic coordonator SMURD Sibiu Liliana Nenciu