Arhivele Naţionale Sibiu – trecut, prezent, viitor

Interviu cu Alexiu Tatu, şeful Direcţiei Judeţene Sibiu a Arhivelor Naţionale Reporter: Care este rolul Arhivelor Naţionale? Alexiu Tatu: Arhivele Naţionale sunt o componentă esenţială a patrimoniului cultural al României şi îndeplinesc funcţia de memorie a culturii şi civilizaţiei de-a lungul timpului. Documentele aflate în depozitele Serviciului Judeţean Sibiu al Arhivelor Naţionale sunt martorii principalelor transformări istorice în toate domeniile şi ele relevă istoria românilor, germanilor, maghiarilor şi secuilor din Transilvania din prima jumătate a sec. al XIII-lea până în zilele noastre. Redactat în limbile latină, germană, română şi maghiară dar şi în greacă, osmană, franceză, italiană, engleză sau limbile slave, materialul documentar oglindeşte întregul univers al evoluţiei societăţii din zorii evului mediu până în epoca contemporană. Rep.: Care sunt activităţile puse în slujba cetăţenilor de către Arhivele Naţionale Sibiu? A.T.: Principala activitate, în slujba cetăţenilor municipiului şi judeţului Sibiu este aceea de soluţionare a cererilor referitoare la vechimea în muncă sau şcolaritate. În al doilea rând în Sala de studiu a Arhivelor studenţii şi cercetătorii pot redacta lucrări de masterat şi doctorat pe baza documentelor aduse de arhivări din depozite. De asemenea, arhiviştii asigură asistenţă de specialitate creatorilor şi deţinătorilor de arhivă din municipiu şi judeţ. Nu în ultimul rând ei sunt prezenţi la manifestări cultural ştiinţifice, organizează expoziţii şi contribuie la editarea unor mape de documente care prezintă aspecte ale vieţii economice, administrative şi culturale din Sibiul de altădată, dar şi din cel contemporan. Rep.: Ce fel de fonduri şi colecţii deţineţi? Ce ne puteţi spune despre fondurile militare? A.T.: Instituţia noastră deţine fonduri administrative şi juridice, economice, ecleziastice, militare, dar şi fonduri ale unor instituţii culturale şi fonduri personale şi familiale. Referitor la fondurile militare pot să vă spun că sunt documente începând din anul 1703 referitoare la Comandamentul general al armatei austriece din Transilvania până în anul 1944 la documentele Regimentului 36 artilerie al armatei române. Rep.: Care sunt relaţiile dvs. cu celelalte instituţii din judeţul Sibiu? A.T.: Sunt relaţii de colaborare, în baza cărora personalul instituţiei este prezent prin genul de manifestări amintite în diferite momente de aniversare ale unor momente importante şi personalităţi din istoria naţională. Rep.: Cum aţi marcat aceste momente importante în anul 2010 şi ce proiecte aveţi pentru anul 2011? A.T.: Serviciul judeţean Sibiu al Arhivelor Naţionale a organizat în colaborare cu Consiliul Judeţean, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, Biblioteca ASTRA şi Cercul Militar expoziţia „410 ani de la Prima Unire a ţărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul” şi a editat, cu sprijinul Consiliului Judeţean, o mapă de documente. Pentru anul 2011, având în vedere că se împlinesc 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane Pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, vom tipări o mapă de documente. BIO: Data naşterii: 17 mai 1956, Sibiu Studii: Universitatea ,,Lucian Blaga“ din Sibiu – Facultatea de Filologie, Istorie, Secţia Istorie –Engleză, promoţia 1980 Doctorand Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Starea civilă: căsătorit cu 2 copii Profesie: profesor de istorie şi limba engleză Limbi cunoscute: engleză, franceză Locuri de muncă: 1980 – 1987 – profesor la şcoli din Bacău şi Sibiu 1987 – 1994 – Muzeul ,,ASTRA” Sibiu 1994 – 2002 – director Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional – Sibiu din 1 ianuarie 2003 director Direcţia Judeţeană Sibiu a Arhivelor Naţionale Istoric Arhiva sibiană este amintită pentru prima dată în anul 1463, dar cea mai veche menţiune asupra organizării arhivei datează din 1476 când s-a încercat întocmirea unei evidenţe pentru documentele mai importante. De numele lui Christian Pomarius, notar provincial, se leagă alcătuirea în anul 1546 a celui mai vechi repertoriu de arhivă, întocmit în limba latină, prima lucrare de acest gen din ţară. Activitatea arhivei sibiene a cunoscut o cotitură esenţială în perioada când la conducerea ei a fost Franz Zimmermann, considerat întemeietorul arhivisticii moderne în Transilvania (1875-1895). Munca sa a fost continuată de Eduard G. Muller (1916 – 1936) şi apoi de Gustav Gundisch (1937 – 1946). În iulie 1945 se înfiinţează Arhivele Statului din Sibiu, care au fost conduse până în anul 1963 de Gheorghe Duzinchievici. A urmat la conducerea Arhivei sibiene Nicolae Nistor (1964 – 1991), Monica Vlaicu (1991 – 1997), Corina Sebişan (1997 – 1999), Liviu Palihovici (1999 – 2001), Bud Maria (2001- 2002), Alexiu Tatu de la 1 ianuarie 2003. În toţi aceşti ani fondurile şi colecţiile s-au îmbogăţit, iar activitatea de valorificare a cunoscut o nouă dezvoltare. Victor Neghină