Cimitirul a pierdut 287 de morminte

138 de morţi riscă să fie dezgropaţi pentru că Serviciul Public Administrare Cimitir a concesionat locurile de veci pe un teren ce nu îi aparţinea. Instanţa a decis în favoarea familiei Hurdubelea, proprietarii de drept ai terenului în cauză, care în 10 martie 2009 au fost puşi în posesie de un executor judecătoresc. Acum toţi oamenii care au locuri de veci în cei 1.766 metri pătraţi în cauză sunt direcţionaţi de administraţia cimitirului către noii proprietari ai terenului. Ce poate fi mai rău pentru o mamă decât să îşi vadă copilul îngropat? Să vadă cum este tulburată liniştea de veci a celui decedat. „Sunt revoltată! Am primit o scrisoare tip prin care eram anunţată că cimitirul a pierdut terenul concesionat de mine în instanţă. ªi mă trimit la nişte persoane acasă, noii proprietari”, ne-a spus o mamă care are copilul îngropat în Cimitirul Municipal Sibiu. Cazul acestei femei nu e singular. Conform Primăriei Sibiu în secţiunea de cimitir pierdută în instanţă, 287 de locuri de veci au fost concesionate, din care 138 de locuri sunt deja ocupate. Cimitir în ilegalitate În anul 2007, Hurdubelea Ioan şi soţia acestuia au cumpărat un teren lângă poarta 4 a cimitirului municipal Sibiu pentru a face o capelă mortuară. Domnul Hurdubelea lucra de mulţi ani în domeniu şi s-a gândit că e o bună oportunitate când a găsit respectivul teren de vânzare. A cumpărat de la o firmă 3.200 mp de teren. Apoi a aflat că firma a cumpărat la rândul ei terenul în 2005 de la persoane fizice împroprietărite prin re­forma agrară din 1947. Terenul era nefolosit de mulţi ani. „Când am început măsurătorile topografice ale tere­nului, am văzut că 1.766 mp din teren era ocupat de morminte! Un gard mare de beton împarte şi acum terenul meu pe diagonală, în două”, ne-a explicat Ioan Hurdubelea. Deşi s-a adresat Primăriei pentru soluţionarea pro­blemei, a fost refuzat, aşa că s-a ajuns la proces. După doi ani de judecată, toate instanţele au decis în favoarea lui Hurdubelea. În fapt, o parcelă din Cimitirul Municipal era construită ilegal pe acest teren, care nu a aparţinut niciodată muni­cipalităţii sibiene. Pe parcursul pro­cesului, Hurdubelea a încercat o so­lu­ţionare de comun acord, dar a fost mereu refuzat. Când a pierdut toate procesele, Primăria i-a oferit 61.808 Euro, dar acum Hurdubelea nu mai vrea bani, ci un teren gol de la marginea cimitirului, la schimb. Primăria refuză să îi ofere acel te­ren. Astfel, situaţia rămâne neclară. De la Ana la Caiafa Serviciul Public Administrare Cimitir Sibiu a trimis la începutul lunii mai, la două luni după ce a predat deja terenul lui Hurdubelea, o adresa tip prin care îi înştiinţează pe toţi concesionarii că s-a pierdut terenul. Oamenii sunt îndreptaţi spre noul proprietar. Singura opţiune oferită fiind alocarea unui alt spaţiu în cimitir. „Dar mutarea unui mormânt nu înseamnă doar parcela ce o dau ei. Aia noi am plătit-o deja! Sunt costuri mari să faci un nou mormânt. ªi eu nu vreau să îmi văd tatăl dezgropat! Nu e creştineşte!”, ne-a spus revoltată Olimpia A. O parte dintre oameni s-a adresat deja noului proprietar al terenului. „Eu nu scot mormintele de acolo. Dar nici nu le iau eu în concesiune. Cine a greşit să plătească. Sfatul meu pentru toţi aceşti oameni e să dea în judecată Primăria!”, declară supărat Hurdubelea Ioan. Ne povesteşte că dacă ştia câte probleme sunt cu terenul acesta, nu l-ar mai fi cumpărat. Acum nu mai are somn, oamenii îl sună pe el sau îl caută, pentru că Primăria Sibiu în adresa către concesionari a trimis toţi oa­menii la el acasă. Dar până la urmă nici primăria, nici Administraţia Ci­mi­tirului, nici noul proprietar nu pot oferi o soluţie con­cesionarilor de lo­curi pentru veci. Nu există vinovaţi În cazul acesta Primăria Sibiu nu a găsit pentru această situaţie nici măcar un vinovat în insituţie şi serviciile subordonate Consiliului Local Sibiu. Municipalitatea se justifică într-un comunicat al biroului de presă: „Primăria Sibiu a preluat în anul 2003 prin Serviciu Public de Administrare a Cimitirului Municipal (serviciu nou înfiinţat la vremea respectivă), terenul care funcţiona ca cimitir şi care până atunci era în administrarea S.C. DPC S.A. Terenul era îngrădit cu gard de beton şi a fost preluat în baza unui protocol şi a inventarului existent în arhiva S.C. DPC”. Altfel spus vina e la DPC S.A., dar această firmă e tot subordonată Consiliului Local Sibiu. Ioan Hurdubelea se întreabă „Cum a putut un serviciu al Primăriei Sibiu să construiască cimitir pe terenul privat al altei persoane, în condiţiile în care pentru scoaterea respectivei zone din circuitul agricol trebuiau măsurători topografice, care ar fi lămurit graniţele reale?” „ªi noi cu morţii, ce facem?” Aceasta este întrebarea pe care am auzit-o de la toţi oamenii care şi-au îngropat rudele acolo. Sunt purtaţi de la Administraţia Ci­mitirelor la noul proprietar, fără o soluţie concretă. „Am crezut că morţii noştri vor avea linişte. Primăria ne-a concesionat un teren de care ştia că e în proces. ªtiau că nu e al lor şi totuşi ni l-au concesionat. Ruşine!”, ne-a spus Adrian P. Am intrat în posesia unei adrese oficiale care confirmă că administraţia ci­mitirului a încheiat contract de con­cesiune pentru o parcelă situată pe acel teren în 2008 (facsimil), deşi în decembrie 2007 Primăria a pierdut procesul cu Hurdubelea la Judecătorie. În conctractul de concesiune, administraţia ci­mitirului are doar două obligaţii şi concesionarii – 10. Cele două obligaţii ale administraţiei sunt: „Să predea terenul lipsit de orice sarcini. Să garanteze con­cesionarului folosinţa liniştită a terenului concesionat”. Trageţi dum­neavoastră concluziile! Constituţia României, art. 44 alineatul 1 – Dreptul de proprietate privată „Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.” Calin BLAGA

138 de morţi riscă să fie dezgropaţi pentru că Serviciul Public Administrare Cimitir a concesionat locurile de veci pe un teren ce nu îi aparţinea. Instanţa a decis în favoarea familiei Hurdubelea, proprietarii de drept ai terenului în cauză, care în 10 martie 2009 au fost puşi în posesie de un executor judecătoresc. Acum toţi oamenii care au locuri de veci în cei 1.766 metri pătraţi în cauză sunt direcţionaţi de administraţia cimitirului către noii proprietari ai terenului. Ce poate fi mai rău pentru o mamă decât să îşi vadă copilul îngropat? Să vadă cum este tulburată liniştea de veci a celui decedat. „Sunt revoltată! Am primit o scrisoare tip prin care eram anunţată că cimitirul a pierdut terenul concesionat de mine în instanţă. ªi mă trimit la nişte persoane acasă, noii proprietari”, ne-a spus o mamă care are copilul îngropat în Cimitirul Municipal Sibiu. Cazul acestei femei nu e singular. Conform Primăriei Sibiu în secţiunea de cimitir pierdută în instanţă, 287 de locuri de veci au fost concesionate, din care 138 de locuri sunt deja ocupate. Cimitir în ilegalitate În anul 2007, Hurdubelea Ioan şi soţia acestuia au cumpărat un teren lângă poarta 4 a cimitirului municipal Sibiu pentru a face o capelă mortuară. Domnul Hurdubelea lucra de mulţi ani în domeniu şi s-a gândit că e o bună oportunitate când a găsit respectivul teren de vânzare. A cumpărat de la o firmă 3.200 mp de teren. Apoi a aflat că firma a cumpărat la rândul ei terenul în 2005 de la persoane fizice împroprietărite prin re­forma agrară din 1947. Terenul era nefolosit de mulţi ani. „Când am început măsurătorile topografice ale tere­nului, am văzut că 1.766 mp din teren era ocupat de morminte! Un gard mare de beton împarte şi acum terenul meu pe diagonală, în două”, ne-a explicat Ioan Hurdubelea. Deşi s-a adresat Primăriei pentru soluţionarea pro­blemei, a fost refuzat, aşa că s-a ajuns la proces. După doi ani de judecată, toate instanţele au decis în favoarea lui Hurdubelea. În fapt, o parcelă din Cimitirul Municipal era construită ilegal pe acest teren, care nu a aparţinut niciodată muni­cipalităţii sibiene. Pe parcursul pro­cesului, Hurdubelea a încercat o so­lu­ţionare de comun acord, dar a fost mereu refuzat. Când a pierdut toate procesele, Primăria i-a oferit 61.808 Euro, dar acum Hurdubelea nu mai vrea bani, ci un teren gol de la marginea cimitirului, la schimb. Primăria refuză să îi ofere acel te­ren. Astfel, situaţia rămâne neclară. De la Ana la Caiafa Serviciul Public Administrare Cimitir Sibiu a trimis la începutul lunii mai, la două luni după ce a predat deja terenul lui Hurdubelea, o adresa tip prin care îi înştiinţează pe toţi concesionarii că s-a pierdut terenul. Oamenii sunt îndreptaţi spre noul proprietar. Singura opţiune oferită fiind alocarea unui alt spaţiu în cimitir. „Dar mutarea unui mormânt nu înseamnă doar parcela ce o dau ei. Aia noi am plătit-o deja! Sunt costuri mari să faci un nou mormânt. ªi eu nu vreau să îmi văd tatăl dezgropat! Nu e creştineşte!”, ne-a spus revoltată Olimpia A. O parte dintre oameni s-a adresat deja noului proprietar al terenului. „Eu nu scot mormintele de acolo. Dar nici nu le iau eu în concesiune. Cine a greşit să plătească. Sfatul meu pentru toţi aceşti oameni e să dea în judecată Primăria!”, declară supărat Hurdubelea Ioan. Ne povesteşte că dacă ştia câte probleme sunt cu terenul acesta, nu l-ar mai fi cumpărat. Acum nu mai are somn, oamenii îl sună pe el sau îl caută, pentru că Primăria Sibiu în adresa către concesionari a trimis toţi oa­menii la el acasă. Dar până la urmă nici primăria, nici Administraţia Ci­mi­tirului, nici noul proprietar nu pot oferi o soluţie con­cesionarilor de lo­curi pentru veci. Nu există vinovaţi În cazul acesta Primăria Sibiu nu a găsit pentru această situaţie nici măcar un vinovat în insituţie şi serviciile subordonate Consiliului Local Sibiu. Municipalitatea se justifică într-un comunicat al biroului de presă: „Primăria Sibiu a preluat în anul 2003 prin Serviciu Public de Administrare a Cimitirului Municipal (serviciu nou înfiinţat la vremea respectivă), terenul care funcţiona ca cimitir şi care până atunci era în administrarea S.C. DPC S.A. Terenul era îngrădit cu gard de beton şi a fost preluat în baza unui protocol şi a inventarului existent în arhiva S.C. DPC”. Altfel spus vina e la DPC S.A., dar această firmă e tot subordonată Consiliului Local Sibiu. Ioan Hurdubelea se întreabă „Cum a putut un serviciu al Primăriei Sibiu să construiască cimitir pe terenul privat al altei persoane, în condiţiile în care pentru scoaterea respectivei zone din circuitul agricol trebuiau măsurători topografice, care ar fi lămurit graniţele reale?” „ªi noi cu morţii, ce facem?” Aceasta este întrebarea pe care am auzit-o de la toţi oamenii care şi-au îngropat rudele acolo. Sunt purtaţi de la Administraţia Ci­mitirelor la noul proprietar, fără o soluţie concretă. „Am crezut că morţii noştri vor avea linişte. Primăria ne-a concesionat un teren de care ştia că e în proces. ªtiau că nu e al lor şi totuşi ni l-au concesionat. Ruşine!”, ne-a spus Adrian P. Am intrat în posesia unei adrese oficiale care confirmă că administraţia ci­mitirului a încheiat contract de con­cesiune pentru o parcelă situată pe acel teren în 2008 (facsimil), deşi în decembrie 2007 Primăria a pierdut procesul cu Hurdubelea la Judecătorie. În conctractul de concesiune, administraţia ci­mitirului are doar două obligaţii şi concesionarii – 10. Cele două obligaţii ale administraţiei sunt: „Să predea terenul lipsit de orice sarcini. Să garanteze con­cesionarului folosinţa liniştită a terenului concesionat”. Trageţi dum­neavoastră concluziile! Constituţia României, art. 44 alineatul 1 – Dreptul de proprietate privată „Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.” Calin BLAGA