Luna martie, prima lună de primăvară, are în centru femeia. Probabil că nu întâmplător renaşterea naturii este în strânsă legătură cu femeia, ea însăşi o creatoare de viaţă. Doamnele de succes ale zilelor noastre sunt nevoite să penduleze cu graţie între profesie şi familie. Cum reuşesc acest lucru? Totul ţine de misterul feminin.
Adela David
Femeie de afaceri
Atunci când în viață pasiunea pentru un domeniu se identifică cu munca de zi cu zi, reușita e garantată. Sunt o femeie care mi-am dorit dintotdeauna ca lumea în care trăim să fie mai bună, o lume în care delăsarea, ignoranța și neglijența legate de aspectul nostru să nu-și mai găsească locul. Am deschis cele două saloane de frumusețe în ideea de-a veni în ajutorul femeilor în lupta cu anii. Să nu uităm că în spatele marilor vedete există un întreg conglomerat de stiliști care reușesc să le creeze cu ușurință un nou look. Profesionalismul fără cusur în exercitarea meseriei, racolarea a tot ceea ce apare nou în domeniu au devenit permanente obiective pe care mă străduiesc zi de zi să le ating. Familia mi-a fost permanent alături, existența ei este esențială pentru mine, mai ales atunci când greutățile și problemele nu te ocolesc. Familia îmi oferă încredere și forță, mă încurajează și mă susține. Viața a fost generoasă cu mine, aș mulțumi lui Dumnezeu pentru tot, iar dacă aș putea, le-aș mai săruta o dată mâna părinților mei pentru tot ce au făcut pentru mine, pentru ce m-au învățat…, dar din păcate nu mai sunt. În acest spirit cald și afectuos mi-am crescut și copiii, pe care-i consider adevărata și cea mai mare realizare. Sunt tare mândră de ei, și-mi crește inima când îi văd alături de cele trei minuni ale vieții mele, cele trei nepoțele. Am încercat să-mi educ copiii în spiritul dreptății, să poată sta oricând și în fața oricui cu fruntea sus. Ambiția și munca fac parte din lecțiile învățate „de acasă”. Băiatul meu a înființat un centru medical privat, cu multă dăruire și efort, iar fiica mea are propria agenție de publicitate, fiind și cadru universitar. Cu toții ne susținem reciproc. Satisfacțiile unui salon de frumusețe se răsfrâng și ele asupra vieții mele, angajatele, clientele, distribuitorii și cu toții sunt o parte din familia mea. Nu e ușor, dar satisfacțiile sunt imense. Sunt o luptătoare, doar sunt „berbec”, am luptat permanent pentru familia și afacerea mea și trebuie să lupt în continuare, dacă doresc să le păstrez la aceeași înălțime. Norocul meu este că îmi place ceea ce fac zi de zi, că am satisfacția performanțelor în domeniu, chiar dacă asta a însemnat și unele sacrificii. Dacă aș pune în balanță toate acestea, sufletul meu, fiți siguri, este cel care ar ieși câștigător.
Imaginea pe care ne-o creăm noi, femeile, după ani buni de muncă, impresia pe care o lăsăm este rodul strădaniei de zi cu zi, cuvântul muncă este cheia, apoi entuziasmul și puțin noroc. E ca o rețetă, dar toate acestea nu ar însemna mare lucru dacă n-ar exista și dragostea celor din jurul nostru. Aprecierea din partea lor ne motivează, ne așterne mulțumirea pe chip și ne dă puterea zilei de mâine.
Raluca Turcan
Parlamentar
Sunt într-o permanentă echilibristică pentru a împăca viaţa de familie cu activitatea politică şi încerc să găsesc timp pentru toate, chiar dacă ziua are doar 24 de ore. Încerc, totuși, să petrec cât de mult timp posibil cu băieţelul meu, Eric, pentru că fiecare etapă din evoluția lui este unică. Vreau să fiu alături de el în fiecare seară şi în fiecare dimineaţă, iar în puținul timp liber să am familia aproape. Mai greu este cu naveta pe care o fac săptămânal și la care ia parte și Eric, dar ne-am obișnuit. Aproape că devine amuzant cum ne urcăm noi în mașină și ne întrebăm: astăzi unde mergem? Cariera politică e solicitantă, uneori foarte murdară, și nu aș fi reușit fără echilibrul pe care-l am în familie. Eu şi Valeriu, soţul meu, ne-am format chiar un obicei foarte sănătos! Acasă nu vorbim politică, suntem doar soţ şi soţie, părinţi şi oameni normali, care merg la cumpărături, gătesc, se îndeletnicesc cu treburile casnice şi îşi drămuiesc viaţa, care nu e tot timpul roz. Pe Eric încercăm să-l educăm în spiritual valorilor morale, încercăm să-l facem să preţuiască munca, să cultive adevărul şi să fie respectuos cu cei din jur. Îmi doresc să fie sănătos, să înveţe şi să-şi trăiască viaţa cu demnitate. Pentru că adevărata fericire este în demnitatea umană! Din punctul meu de vedere, o femeie se simte împlinită în momentul în care se bucură de sprijinul şi iubirea familiei şi totodată este apreciată şi respectată chiar şi de adversarii ei politici.
O femeie se simte împlinită din punct de vedere profesional atunci când ştie că datorită implicării ei, perseverenţei şi efortului depus reuşeşte să lase, în urma sa lucruri bune, utile, să facă viaţa oamenilor mai uşoară şi, uneori, chiar mai frumoasă.
Minerva Boitan
Medic şi Prof. Univ.
„De peste o sută de ani, statutul social al femeii s-a modificat în mod radical, cu dovezi incontestabile că şi noi, femeile, suntem capabile să dezvoltăm cariere profesionale asemeni bărbaţilor şi în acelaşi timp să avem familii, copii, soţi, nepoţi. În plus, faţă de majoritatea femeilor, am avut şi funcţii importante, de conducere în sănătate, o funcţie de demnitate, funcţii care m-au onorat şi obligat în acelaşi timp. Cum am reuşit? Sau dacă am reuşit? Este destul de dificil să rezumi în câteva fraze mulţi ani de muncă, de eforturi. Recunosc cu toată deschiderea că m-au solicitat extrem de mult şi probabil că fără sprijinul necondiţionat al familiei ar fi fost mult mai dificil sau poate imposibil. Am lipsit mult de acasă, au fost perioade în care am muncit 13 şi 14 ore pe zi, la sfârşit de săptămână, uneori noaptea. Am avut norocul să am o familie unită, în care ne-am susţinut unul pe altul, nu am avut parte de reproşuri, cred eu că au înţeles cât este de important să facem câte ceva pentru oamenii bolnavi. Copilul, în general egoist prin structură, devine foarte generos când este vorba despre suferinţă. Nu pot afirma că am evoluat într-un echilibru perfect, dar în ansamblu am mers înainte împreună atât în profesie, cât şi în familie. Cum a fost pentru mine? Uneori foarte greu, alteori cu reuşite, tot timpul cu muncă şi, bineînţeles, cu renunţări. Oricât de multe doreşti să faci, timpul nu se dilată, dar în schimb te obligă la renunţări. Am renunţat la timpul liber, la plimbări, la spectacole, întâlniri cu prieteni şi multe altele. Într-o familie sunt activităţi ce aparţin femeii, în care nu te poate înlocui nimeni, cu consecinţe importante mai ales în educaţia copiilor, în gospodărie. Atunci când există determinare, găseşti şi voinţă şi resurse pentru a realiza multe, atât în carieră, cât şi în familie. Nu ştiu şi mai ales nu cred că este foarte important succesul în viaţă, dar cred cu convingere că implicarea, străduinţa, conştiinţa lucrului bine făcut sunt mai importante decât succesul în sine, aprec
iere ce include mult subiectivism. Dacă numărul celor care apreciază la modul pozitiv depăşeşte numărul nemulţumiţilor, înseamnă că a meritat să te străduieşti. Permiteţi-mi ca prin intermediul dumneavoastră să transmit tuturor femeilor multă sănătate, curaj şi succes în viaţă”.
Astrid Fodor
Viceprimar
Consider că este esențială găsirea unui echilibru între viața de familie a unei femei și cariera sa. Ambele laturi definesc femeia în ziua de astăzi, chiar dacă, nu demult, femeie era evaluată doar după capacitățile sale de administrare a gospodăriei și îngrijire a familiei. O femeie este împlinită în cadrul familiei sale din punct de vedere personal, însă cred că are nevoie și de o recunoaștere a capacității sale profesionale. Sigur, în această ecuație echilibrul este foarte sensibil și greu de menținut.Mă bucur să pot spune că am o familie frumoasă și o carieră pentru care am muncit foarte mult. Pentru a putea împăca cele două laturi a fost necesar să fac o serie de sacrificii legate mai ales de timpul petrecut cu familia, însă consider că şi aici contează calitatea timpului petrecut împreună, şi nu cantitatea. Familia a fost întotdeauna „motorul” și sprijinul, iar cariera a fost cea care mi-a dat independența și încrederea în propriile forțe și de aceea cred că am devenit mai puternică și în viața personală. Nu cred că viața de familie trebuie să excludă cariera și invers. Însă sunt sigură că există foarte multe doamne care își găsesc fericirea și împlinirea în sânul familiei. În definitiv, aceasta este o alegere extrem de personală, ce ține de constituția și valorile fiecăruia.
Conf. Dr. Adela Cojan
Director executiv – CLINICA POLISANO – Sibiu
Pot să vă spun că dezvoltarea carierei sau planul unei cariere nu a reprezentat pentru mine o ţintă sau un obiectiv de atins. Am considerat şi consider colaboratorii de la locul de muncă un fel de familie lărgită. Sunt extrem de dedicată profesiei mele, în acceaşi măsură în care sunt extrem de dedicată familiei mele. Nu-mi este greu să acord încredere colegelor sau colegilor mei, să sprijin orice iniţiativă şi propunere constructivă, să încurajez şi să apreciez rezultatele bune, să corectez cu blândeţe greşelile, să recunosc şi să recompensez meritele, să fiu la curent cu nevoile personale ale fiecărui angajat pentru a-l ajuta să se autodepăşească sau să găsim o punte de legătură între asipiraţiile individuale şi obiectivele firmei. Observ cu atenţie calităţile şi slăbiciunile fiecăruia şi în funcţie de temperamentul individual aşez omul potrivit la locul potrivit. Pentru fiecare dintre noi, succesul în viaţă poate fi definit în mod diferit. În relaţiile interumane, privesc în sufletul interlocutorului şi am constatat că în fiecare întâlnire există şansa de a învăţa ceva nou. Respectul, bunăvoinţa, afectivitatea, altruismul, loialitatea, încrederea, întelegerea şi condescendenţa faţă de semeni mi-au adus mie adevăratele împliniri sufleteşti. Nu am simţit niciodată că trebuie să fac vreun sacrificiu pentru carieră în detrimentul familiei sau invers. Atunci când te implici cu pasiune şi devotament în tot ceea ce faci, nu oboseşti niciodată şi nici nu simţi că trebuie să faci vreun sacrificiu. Aceleaşi reguli de bun simţ şi bună convieţuire le-am folosit şi acasă. A fi o mamă bună nu înseamnă să ai grijă să satisfaci numai nevoile de bază, fiziologice, educaţionale şi de securitate ale copiilor tai. Cu tact, înţelegere şi răbdare am experimentat împreună cu copiii mei toate etapele vârstelor lor, de la naiva copilărie, la dezorientările din pubertate, până la adolescenţa explozivă. Cu amândoi copiii mei sunt prietenă apropiată şi confidentă intimă. Deşi le-am imprimat necesitatea recunoaşterii cerinţelor legate de disciplina vieţii şi a muncii, mi-am educat copiii să fie ei înşişi. Sper să-şi împlinească visele, să-şi trăiască viaţa în iubire, în linişte, corect şi cinstit, fără temeri, în armonie şi înţelegere cu cei din jur.
Silvia Macrea
Dir. CJC
În primul rând, pentru Silvia Macrea, familia înseamnă carieră şi cariera înseamnă familie. De ce spun acest lucru? Pentru că familia a fost cea care m-a susţinut să devin o femeie cu o carieră frumoasă în domeniul tradiţiilor populare. Cu siguranţă, am moştenit calmul şi talentul tatălui meu, un Mărginean din Gura Râului, şi ambiţia mamei mele, o Hârtibăceancă adevărată, care m-au susţinut şi motivat să duc mai departe tradiţia familiei mele. Pentru o femeie este foarte important să aibă succes în viaţa profesională, dar în primul rând este foarte important să nu îşi dezamăgească niciodată familia şi prietenii. Eu cred că am reuşit, prin ceea ce realizez alături de Ansamblul Junii Sibiului, să nu-mi dezamăgesc familia, dar mai ales să adun în jurul meu prieteni adevăraţi, prieteni care ştiu să-mi aprecieze munca şi să mă susţină ori de câte ori am nevoie. Faptul că sunt o femeie de succes nu mă bucură atât de mult cât mă bucură faptul că activitatea mea este aplaudată şi apreciată de sute de mii de oameni, oameni simpli, cărora le alinăm sufletul prin cântec şi joc popular, prin spectacolele prezentate de cea mai frumoasă familie din lume: Familia Junilor Sibiului. Din această familie fac parte şi cele două nepoate, Oana şi Adriana, fetele surorii mele, Ioana, pe care le consider ca şi copiii mei, pentru că eu le-am crescut, am trecut prin şcoala generală şi prin emoţiile bacalaureatului alături de ele, apoi le-am susţinut în timpul facultăţii. În primul rând, mă motivează faptul că mi-am asumat răspunderea să duc mai departe moştenirea lăsată de tatăl meu, adică să continui cu succes activitatea la Ansamblul Ceata Junilor şi Ansamblul Profesionist Cindrelul Junii Sibiului. În al doilea rând, este foarte important să faci în viaţă ceea ce-ţi place, şi eu cred că aceasta este de fapt menirea mea pe acest pământ, aceea de a bucura inimile oamenilor prin spectacole şi activităţi artistice legate de cultura tradiţională. Şi fără lipsă de modestie, cred că acest lucru îl fac cel mai bine şi nu m-aş vedea în nicio altă ipostază. Ceea ce mă motivează cel mai mult să merg mai departe, oricât de greu ar fi, sunt aplauzele şi aprecierile pozitive ale publicului vis-a-vis de acţiunile organizate de mine, şi pentru acest lucru doresc să le mulţumesc tuturor celor care iubesc folclorul românesc şi îi iubesc pe Junii Sibiului. Mă consider o femeie fericită, norocoasă alături de familia mea şi în acelaşi timp împlinită alături de marea familie a Junilor Sibiului.
Gabriela Pleşca
Femeie de afaceri
În ultimul timp am început să observ că multe dintre persoanele împlinite profesional sunt nefericite. Deşi sunt oameni puternici, conduc divizii cu sute de oameni, în plan personal sunt nefericiţi, divorţaţi, cu sănătatea şubrezită, nu şi-au văzut copiii crescând şi mai mult, nu ştiu cum să comunice cu ei. Este cazul celor care şi
-au sacrificat familia pentru a cunoaşte succesul profesional. Eu cred că adevăratul succes constă în a le avea pe amândouă şi a construi într-o parte fără a nărui în cealaltă parte, adică să împaci glorie, bani, intimitatea şi maternitatea. Pentru că echilibrul perfect între muncă şi familie nu există, acestea fiind prea complexe, eu am încercat să găsesc un echilibru relativ între cele două domenii, astfel încât ele să se completeze reciproc. De fapt este vorba despre un puternic echilibru emoţional şi psihic necesar în a reuşi să faci faţă cu succes acestor două mari direcţii ale vieţii pentru a ieşi învingător. Pentru mine, activităţile extra-job petrecute în familie cu soţul şi copiii au rolul de a mă ajuta în a obţine succesul. A ne plimba, a face lecţii cu copiii, a le face prăjituri ori a le citi sunt câteva dintre activităţile care mă detaşează total de preocupările profesionale.
Tocmai această detaşare periodică face ca rezultatele profesionale să fie la standarde dorite. Şi mai sunt convinsă că susţinerea care vine din partea partenerului de viaţă în proiectele pe care le conduc face parte din reţeta de succes. Este clar că cea mai puternică motivaţie în viaţa mea sunt cei trei copii şi sper ca prestaţia şi imaginea noastră, a părinţilor, să constituie un model pentru cariera şi dezvoltarea lor.
Emilia Cristea, membră a Comitetului Uniunii Judeţene a Pensionarilor Sibiu
Femeile, în luna martie, sunt adevărate suverane. Martie este luna care ridică femeia la rang de regină, ea devenind cea mai răsfăţată persoană din casă. După 1 martie, plin de zâmbete şi mărţişoare, vine şi ziua dedicată în exclusivitate sexului feminin. În această zi, femeile, fie ele mame sau nu, sunt sărbătorite de soţi, de copii, de prieteni sau rude. Ele îşi sacrifică tot timpul lor liber pentru a dărui clipe de lumină şi speranţă semenilor cu care soarta a fost vitregă. 8 Martie este ziua în care se îmbină armonios cele 4 elemente caracteristice femeilor: sensibilitatea, frumuseţea, cochetăria şi fineţea.
Există o vorbă care spune că în spatele fiecărui bărbat care a reuşit în carieră se află o femeie puternică. Ei bine, eu cred că această zi este făcută tocmai ca bărbatul din viaţa nostră să ne arate cât de mult ne preţuieşte, cât de mult ne apreciază el şi toate eforturile pe care noi le depunem în cursul anilor, pentru armonia vieţii de familie. După câţiva ani de bucurie şi mari speranţe, care se pierd ca un vis în tinereţe, vârtejul grijilor de zi cu zi ne cuprinde pentru tot restul vieţii.
Aşadar, dragi bărbaţi, zâmbiţi femeii de lângă dumneavoastră, dăruiţi-i o floare şi culoarea va fi redată de primăvara care renaşte în fiecare an din noi! Şi nu pot să închei fără a reaminti de Mihail Kogălniceanu, care spunea că „Femeia iubită este totdeauna un înger”. Vă doresc, doamnelor şi domnişoarelor, să aveţi o primăvară şi o „Zi a Femeii” pline de iubire şi sănătate, pentru că iubirea este cea care ne face viaţa mai frumoasă!
Şi să nu uităm să mulţumim Domnului nostru Isus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu, pentru toată frumuseţea pe care ne-o dăruieşte!
