Istoria oraşului nostru: Sibiu

Preistoria şi antichitatea sibiană Trei profesori sibieni, Sabin Adrian LUCA (actualul director al Muzeului Naţional Brukenthal), Karl Zeno PINTER (secretar de stat în Guvernul României) şi Adrian GEORGESCU (cercetător al Muzeului Naţional Brukenthal) au realizat în anul 2003, primul repertoriu arheologic al judeţului Sibiu. Până în acest moment este unul dintre cele mai bine realizate repertorii de acest fel din ţară, adevarat fiind faptul că puţine judeţe deţin o astfel de cercetare. Aceste judeţe sunt cu precădere în Transilvania, primul fiind realizat de profesorii de la universitatea clujeană de profil. În urma descoperirilor şi cer­cetărilor arheologice realizate de istoricii sibieni, se poate afirma că pe platoul unde în Evul Mediu s-a ridicat Oraşul de Sus, unde se va construi Turnul Sfatului şi mai târziu catedrala Sf. Maria şi Primăria cetăţii medievale a existat o aşezare eneolitică de tip Coţofeni. Pe acelaşi teritoriu s-au găsit urme specifice epocii Bronzului, o locuire, probabil că a existat şi în această perioadă care se va întinde până la prima etapă a statalităţii dacice. Pe un mic grind (o ridi­cătură) de pe ma­lul drept al Cibinului, se poate pre­supune că a existat o locuire din perioada culturii Noua (sfârşitul epo­cii bronzului). Astăzi pe acel loc se află liceul IPAS, de pe strada Henri Coandă. În zona Viilor Sibiului, în urma cercetărilor realizate de către pro­fesorii Nicolae Lupu şi Iuliu Paul s-a putut remarca existenţa unor locuiri specifice primei epoci a fierului şi perioadei dacice. Pe actualul teritoriu al oraşului Sibiu, nu s-a descoperit nicio urmă care să ducă spre concluzia că ar fi existat o aşezare romană fie ea vicus, castru sau municipium. Având în vedere că su­prafaţa oraşului a fost cercetată într-un procent de peste 80%, sunt şanse mai mult decât minime de a fi realizată o descoperire a vechiului castru Cedonia sau a unei altfel de locuire romană. Unicul loc unde descoperirile romane sunt mai con­sistente este fostul sat Guşteriţa, astăzi cartier al oraşului, dar nici în acea locaţie descoperirile încă nu permit o concluzie finală în acest sens. Răzvan Pop, istoric