Martori tăcuţi, de piatră

Case mari, afaceri înfloritoare, familii numeroase. Puţine lucruri mai aduc azi aminte de evreii din Sibiu. În urma emigrărilor masive din timpul comunismului mai multe localităţi în care trăiau membri ai comunităţii iudaice au rămas astăzi fără niciun evreu. Singure – cimitirele vechi, închise sau în funcţiune – stau martore ai prezenţei lor. Reporterii Sibiu 100% au vizitat vechile necropole evreieşti şi vă spun unde pot fi găsite acestea şi care este starea lor actuală. Îngrădite de garduri din sârmă şi preţuite mai mult de îngrijitorii lor, cimitirele, majoritatea de peste 100 de ani sunt şi astăzi în picioare, sfidând timpul şi unele din ele chiar gravitaţia. Cimitirul din grădină Tinerii din Calvaser nu au auzit de existenţa niciunui cimitir evreiesc. Ar fi cam greu, fiindcă cele 5 pietre funerare sunt situate în spatele casei lui Aurel Cernica. Din curtea acestuia, prin grădina proaspăt săpată se ajunge la bucata de teren împrejmuită cu gard înalt – în spatele căreia se înalţă un deal cu viţă de vie. Pietrele funerare, odinioară lustruite şi inscripţionate, au ajuns în timp simple bucăţi nefinisate de piatră. Pe una dintre ele se poate descifra numele Adler. „A fost aici o familie mare, dar ultimii 5 copii au plecat în Israel”, ne explică Eugen Frăţilă, vecinul familiei Cernica. „Mormintele astea sunt aici de când mă ştiu eu, iar tatăl meu tot aici le-a pomenit”, ne spune şi Aurel Cernica, în vârstă de 59 de ani. Acesta se mândreşte cu faptul că în interiorul cimitirului a putut să planteze câţiva corcoduşi, un nuc şi un gutui. „Îmi spune mereu vecinul să merg să pun un parastas pentru evrei, că doar fac ţuică bună din pomii de aici”, spune vesel Aurel Cernica în timp ce prietenul său Frăţilă îl aprobă îngândurat. Pe-un deal, în Buia Nu prea departe de ruinele cetăţii din Buia, pe un deal unde cu greu ai putea ajunge fără să fii îndrumat, am găsit ce a rămas din vechiul cimitir evreiesc de aici. Dincolo de poarta de metal ruginit, se găsesc câteva pietre funerare, majoritatea culcate la pământ şi năpădite de buruieni. În apropiere o turmă de oi paşte liniştită, iar ciobanul strigă mereu la câinii săi. Karoly Szabo este îngrijitorul acestui cimitir. Sprijinit de gardul grădinii sale, în timp ce soţia şi fiul său sapă, fostul învăţător ne povesteşte pe îndelete despre venirea evreilor în Buia în secolul al XII-lea, despre evreul moşier Hengelman, care a trăit aici în anii 1900, dar şi despre casele – cele mai mari din comună – ridicate de membrii comunităţii iudaice. „Erau 40 de evrei în anii 1930. Au plecat toţi în timpul comunismului”, ne lămureşte Karoly. Bărbatul spune că a făcut mulţi ani muncă voluntară de întreţinere a cimitirului din Buia, dar că a renunţat în ultimul timp. Respect pentru Ierusalim În centrul oraşului Dumbrăveni ne-am întâlnit cu Gheorghe Melneciuc. Oprit pe o bancă din parc, la o discuţie cu prietenii, bărbatul purta o şapcă cu inscripţia „Ierusalim” şi a fost de acord să ne însoţească la cimitirul evreiesc. Situată pe un deal, la periferia oraşului, necropola din Dumbrăveni păstrează încă monumente funerare – chiar dacă o parte din ele căzute, de la sfârşitul secolului XX. „Am fost în mai multe ţări, printre care şi Israel şi am rămas impresionat de cultura iudaică”, povesteşte Melneciuc în timp ce păşeşte printre morminte. Bărbatul în vârstă de 55 ani vorbeşte cu nostalgie despre vremurile demult apuse ale oraşului său natal. „Dumbrăveniul a fost un loc aparte, domnesc. Comunitatea mare de evrei a avut un rol important în dezvoltarea lui”, crede Melneciuc. Vechime necunoscută Alte cimitire evreieşti din judeţul Sibiu se găsesc la Porumbacu de Jos, Arpaşu de Sus, Mediaş şi Micăsasa. „Nu avem documente care să certifice vechimea acestora. În oraşul Sibiu cimitirul de pe strada Macaralei a fost închis de peste 100 de ani. Se fac lucrări periodice de tăiere a vegetaţiei în acest cimitir închis. Pentru cimitirele din judeţ se face conservarea acestora dar lucrări de reabilitare nu sunt făcute din cauza lipsei de fonduri”, a declarat pentru Sibiu 100%, Rebecca Deuch, secretar al Comunităţii Evreieşti din Sibiu. În acest moment există 3 cimitire evreieşti în funcţiune în judeţ în oraşele Sibiu, Dumbrăveni şi Mediaş. Parte din istorie Despre reabilitarea celor 810 cimitire evreieşti din România s-a vorbit în repetate rânduri. Un studiu publicat în anul 2007 de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER) estima investiţia în aceste lucrări la suma minimă de 30 de milioane de euro. În Sibiu sau Buia, lângă calea ferată din Micăsasa sau în curtea unui sătean din Calvaser, cimitirile evreieşti fac parte din istoria Sibiului şi implicit, a oamenilor care locuiesc aici. Alexandra Ion Cristea