Olandezul din biserica saşilor

Anonimii Sibiului Unii creează în întuneric adevărate opere de artă, alţii schimbă destine sau ajută în tăcere. Sunt oameni obişnuiţi care, fără să ştie nimeni, fac în fiecare zi ceva deosebit. Ei sunt Sibiul individual şi special şi-l reprezintă cu toată originalitatea lor. A studiat chimia, dar s-a specializat în marketing şi vânzări şi a lucrat pentru o companie internaţională de infrastructură, finanţe şi media. Originar din Olanda, Ton van Rijen a văzut pentru prima dată bisericile fortificate transilvane în anul 2001. S-a îndrăgostit încă de pe atunci de istoria saşilor, dar mai ales de cultura care stă ascunsă între zidurile lăcaşurilor de cult evanghelic din Ardeal. Este astăzi sibian în suflet, prin implicarea sa într-unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de reamenajare a unui monument istoric din Transilvania. „Ideea mea a fost să protejez una dintre aceste biserici împotriva deteriorării iminente, prin crearea de noi funcţionalităţi şi posibilităţi”, a declarat pentru Sibiu 100%, iniţiatorul lucrării ce a transformat o parte din camerele de depozitare ale Bisericii de la Axente Sever în muzeu şi pensiune. Istoria, la ea acasă Povestea saşilor din Transilvania nu poate fi spusă decât în interiorul unui sat în care aceştia au locuit. Aceasta a fost motivaţia pentru care iniţiativa lui Ton van Rijen s-a oprit la Axente Sever. ,,Venind pe drumul dintre Sibiu şi Sighişoara, am observat mândrele fortificaţii din acest sat. A fost, de la început, locul ideal”, spune bărbatul în vârstă de 75 de ani. Biserica şi complexa sa arhitectură, zidul şi turnul de apărare, dar mai ales locaţia acestui monument pe un drum intens circulat, însă într-o zonă săracă din punct de vedere turistic – toate aceste aspecte l-au convins pe olandez că viitoarea pensiune şi muzeul din Axente vor reprezenta o investiţie în viitorul acestui monument istoric. Scopuri comune Lucrările au fost începute în anul 2006 şi au reprezentat de la început o colaborare între asociaţia Opération Villages Roumains, Fundaţia Germană pentru Mediu, Fundaţia Saşilor din Transilvania, Fundaţia Mihai Eminescu şi Consistoriul Evanghelic Mediaş. Muzeul amenajat în interiorul zidurilor de apărare, dar şi pensiunea din fostele cămări, au fost inaugurate trei ani mai târziu. Costurile restaurărilor s-au ridicat la suma de 400.000 de euro. „Scopul a fost prezentarea unui monument viu, în care toţi vizitatorii să poată simţi istoria, iar noile generaţii să poată intra în legătură directă cu istoria saşilor, unică în lume”, explică Ton van Rijen. Cu fiecare pas De la colectarea obiectelor expuse astăzi în muzeu, la amenajarea camerelor de locuit şi până la tipărirea de pliante şi lansarea de cărţi, reprezentantul Opération Villages Roumains s-a implicat în fiecare etapă a acţiunii de la Axente Sever. ,,Cercetarea aceasta a deschis pentru mine o nouă lume, plină de provocări. Am publicat mai multe lucrări despre moştenirea săsească din ţările de Jos şi am susţinut conferinţe în Olanda şi Belgia despre acelaşi subiect”, mărturiseşte el. Deşi după inaugurare Opération Villages Roumains s-a retras din proiect, Ton van Rijen a continuat să se implice în managementul acestuia printr-o nouă asociaţie, Comité Samenwerking Roemenië, înfiinţată împreună cu soţia sa. „Am considerat că este responsabilitatea noastră. Asigurăm suport financiar, suport în ceea ce priveşte lucrările, îmbunătăţirile, dar şi promovarea obiectivului şi consultanţă în management”, explică olandezul. Au trecut 10 ani de la prima vizită a lui Ton van Rijen în Axente Sever. Muzeul din cetate a avut peste 3000 de vizitatori. 4500 de pliante au fost tipărite şi prezentate la târguri naţionale şi internaţionale de turism. Volumul „Moştenirea săsească din Transilvania” dar şi CD-ul „Bisericiele fortificate din Transilvania” sunt disponibile pentru vânzare pe site-ul http://www.axentesever.tk/, special creat pentru promovarea obiectivului. Lucrurile merg spre bine, dar se poate face şi mai mult. Reparat, de tot ,,Lucrarea începută la Axente Sever va continua, iar muzeul se va extinde”, spune Ton van Rijen. Iniţiativa desfăşurată în colaborare cu Consistoriul Evanghelic din Mediaş, are drept scop final restaurarea integrală a monumentului ce datează din secolul al XIV-lea, dar acest fapt înseamnă o investiţie enormă. “Ne-am hotărât să înaintăm cu paşi mărunţi. Căutăm permanent obiecte religioase, unelte medievale dar şi arme sau orice tip de obiect vechi. Anul acesta, încercăm să extindem camerele de depozitare pentru a putea expune întreaga colecţie de unelte şi utilaje de ţesut”, explică olandezul, care crede că implicarea în conservarea istoriei săşilor ar putea reprezenta o legătură perfectă între ţări precum România, Olanda, Belgia, Luxemburg şi Germania. Saşii au venit în Transilvania în speranţa unei vieţi mai bune. Cât timp mai există urme ale vieţii lor aici, voi rămâne dedicat promovării istoriei lor. Ton Van Rijen Muzeul din Axente Biserica din sat a fost menţionată pentru prima dată în anul 1322 şi este printre puţinele din Transilvania care are turnul clopotniţă deasupra corului. Printre obiectele expuse în muzeu se numără fragmente ceramice, monede, de cupru, aur şi argint, câteva arme medievale şi un război de ţesut funcţional, datând din anii 1850. Acestora li se adaugă o colecţie de costume populare săteşti, donate de locuitorii comunei. Alexandra Ion Cristea