„Opusul prostiei nu este inteligenţa, ci bunul simţ”

Într-un interviu acordat săptămânalului Sibiu 100%, inspectorul şef al ITM Sibiu, Francisc Török a declarat că nici angajaţii şi nici angajatorii nu vin să ceară consultanţă din partea instituţiei, deşi există un departament specializat pe acest lucru. El a mai spus că volumul de muncă a crescut în ultimii 3-4 ani cu peste 30 de procente. Reporter: Domnule Török, cum caracterizaţi piaţa muncii în anul 2008 din perspectiva inspec­toratului pe care-l conduceţi? Francisc Török: A fost un an pe care l-am studiat atât din punct de vedere al angajaţilor cât şi al angajatorilor. Am avut o serie de întâlniri, 13 la număr, la care am analizat situaţia pieţei muncii, cu metodele pe care le avem noi la îndemână. Ele nu sunt neapărat foarte ştiinţifice, dar totuşi am constatat anumite tendinţe. Pe piaţa muncii, contractele individuale de muncă sunt în număr destul de mare, în jur de 120.000, cu toate că în judeţul Sibiu numărul persoanelor apte de muncă este de 277.000, iar societăţile active ajung la 10.500, majoritatea lor fiind microintreprinderi. Ceea ce am constatat în anul 2008 a fost o fluctuaţie foarte mare a forţei de muncă. Mai mult de jumătate din numărul de contracte individuale de muncă au fost desfăcute şi au fost refăcute cu o diferenţă de 5.000 de contracte individuale de muncă, în alte părţi. Am observat că şi în anul 2008, calitatea muncii a fost în regres. Firme­le angajau orice tip de forţă de muncă, de pildă un preot s-a recalificat pentru o firmă de maşini unelte. Recalifica­rea forţei de muncă este în permanen­tă scădere. Este o mare durere că nu există o legătură directă între studiul pieţei şi cifrele de şcolarizare sau între strategiile ministerului învăţămân­tu­lui şi cel al muncii. Părerea mea este că piaţa forţei de muncă în România este lăsată pe pilot automat, iar legislaţia în domeniu este destul de rigidă. Nu reuşim să oficializăm munca sezonieră, pe cea casnică, munca în agricultură, ş.a.m.d. R: Care sunt atribuţiile ITM în calitate de operator de stat pe piaţa muncii din Sibiu? FT: Voi atinge pro­blematica atri­buţiilor ce ne revin prin prisma compartimentelor şi a funcţiilor aferente acestora. Cea mai importantă funcţie este cea de control, o funcţie cunoscută, coercitivă şi pentru care suntem mai puţin iubiţi de către operatorii de pe piaţa muncii. O altă funcţie foarte importantă, care trăieşte în concubinaj cu cea de control şi care este unică în lume, este evidenţa muncii. Asta înseamnă o evidenţă a documentelor, a firmelor, a angajaţilor, a contactelor individuale de muncă. Această activitate este legată de carnetele de muncă. R: Pentru a obţine perfor­manţă, n-ar trebui ca cele două compartimente să funcţioneze separat? FT: Trebuie să găseşti soluţii foarte interesante pentru că evidenţa muncii înseamnă un serviciu în slujba firmelor, pentru care eşti plătit prin ceea ce se numeşte comision. O funcţie care a apărut mai recent este aceea cu care operăm pe piaţa de mărfuri un lucru necunoscut pentru marele public. Vorbim de asemenea şi de funcţia juridică a ITM Sibiu, cea fiscală care este caracteristică instituţiilor financiare, şi care operează după regulile codului fiscal. Sunt atâtea legi, încât este foarte greu să te descurci dacă n-ai o deviză bine conturată. Am realizat evidenţa muncii prin cod de bare, un cod special prin care am reuşit să codificăm toate documentele de legătură între ITM Sibiu şi firme. E mare lucru. La ora actuală avem în derulare un proiect care este unicat în ţară, şi anume managementul relaţiilor de muncă. R: Dacă ar fi să invocăm indicii de performanţă pe care i-a atins instituţia pe care o conduceţi, ar trebui să spunem că acum ea ţine capul de afiş … FT: În anul 2006 când am început să înţeleg unele fenomene şi am reuşit să inventariez lucrurile, am observat că din punctul de vedere al indicilor de performanţă, ITM Sibiu era pe locul 32 în ţară. A trebuit să accelerăm anumite tendinţe, să cristalizăm anumite lucruri, şi am reuşit să ajungem în anii 2007 şi 2008 pe locul 2 pe ţară. În ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă suntem campioni absoluţi. Volumul de muncă a crescut în ultimii 3-4 ani cu 30-40 la sută. Munca la negru 30 la sută din PIB R: Unde a ajuns munca la ne­gru ? FT: Prin munca la negru se produce 30 la sută din PIB-ul României. E un fenomen care nu este singular, se întâmplă peste tot în lume. Dacă am avea statistici, cum nu avem, ne-am putea face o imagine mult mai complexă, am putea trece din sectorul necontrolat al muncii la negru în cel controlat, şi am putea aduce venituri la stat. Noi am depus un efort deosebit. Dar putem vorbi de un mic complot social între angajat şi angajator. Cam 25 la sută din forţa de muncă la nivelul judeţului Sibiu este angajată cu salariul minim pe economie. Muncă la negru nu există fără bani negri. R: … să fie vorba doar de un complot social sau şi de unul la nivel de instituţii ? FT: Nu sunt într-o postură cu protecţie parlamentară ca să pot să spun mai multe, dar părerea mea este că ar trebui urmărit acest fenomen cu mult mai mare atenţie. În ceea ce priveşte sindicatele cu care noi am încheiat un protocol, acestea nu au parteneri de dialog. În România, patronatele sunt doar pe hărtie. Ceea ce se vede la televizor este un dialog între sindicate şi Guvern. Acesta nu este dialog social. Guvernul ar trebui să se amestece în acest dialog doar la nivel de recomandări. R: Vă afectează ordonanţa de blocare a posturilor în ad­ministraţia locală ? FT: Deocamdată ne afectează la capitolul eficienţa muncii. Perioadele acestea zguduite, de criză, am observat că afectează personalul. Părerea mea este că aceste probleme ar trebui tratate cu mai mult tact şi cu mult mai mult bun simţ. R: Cât de credibilă este in­stituţia numită ITM în ochii an­gajatorilor ? FT: Foarte interesant. Nici cetăţeanul, nici firma şi nici anga­jatorul nu vine să ceară consultanţă. R: deşi există un departament specializat în acest sens. FT: Avem un departament bine pus la punct. Am vrut să creez o opinie publică în care să se vadă că ITM vine în întâmpinarea evenimentului, pen­tru a pune la dispoziţia cetăţeanului consultare în problematica cu care acestea se confruntă. Am constatat, totuşi, o triplare a sesizărilor venite, dar nu mă satisface această legătură a cetăţeanului cu departamentul de consultanţă. Datorită crizei, numărul de sesizări a crescut enorm în 2009. Dacă anul trecut am avut 741 de sesizări depuse, numai în luna ianua­rie 2009 au venit spre noi mai mult de 100 de sesizări care vizează neplata salariilor, neacordarea concediului de odihnă şi a repausului săptămânal de două zile, ş.a.m.d. Este ceea ce se numeşte indisciplina firmelor, o parte a acestora.(D.L.)

Într-un interviu acordat săptămânalului Sibiu 100%, inspectorul şef al ITM Sibiu, Francisc Török a declarat că nici angajaţii şi nici angajatorii nu vin să ceară consultanţă din partea instituţiei, deşi există un departament specializat pe acest lucru. El a mai spus că volumul de muncă a crescut în ultimii 3-4 ani cu peste 30 de procente. Reporter: Domnule Török, cum caracterizaţi piaţa muncii în anul 2008 din perspectiva inspec­toratului pe care-l conduceţi? Francisc Török: A fost un an pe care l-am studiat atât din punct de vedere al angajaţilor cât şi al angajatorilor. Am avut o serie de întâlniri, 13 la număr, la care am analizat situaţia pieţei muncii, cu metodele pe care le avem noi la îndemână. Ele nu sunt neapărat foarte ştiinţifice, dar totuşi am constatat anumite tendinţe. Pe piaţa muncii, contractele individuale de muncă sunt în număr destul de mare, în jur de 120.000, cu toate că în judeţul Sibiu numărul persoanelor apte de muncă este de 277.000, iar societăţile active ajung la 10.500, majoritatea lor fiind microintreprinderi. Ceea ce am constatat în anul 2008 a fost o fluctuaţie foarte mare a forţei de muncă. Mai mult de jumătate din numărul de contracte individuale de muncă au fost desfăcute şi au fost refăcute cu o diferenţă de 5.000 de contracte individuale de muncă, în alte părţi. Am observat că şi în anul 2008, calitatea muncii a fost în regres. Firme­le angajau orice tip de forţă de muncă, de pildă un preot s-a recalificat pentru o firmă de maşini unelte. Recalifica­rea forţei de muncă este în permanen­tă scădere. Este o mare durere că nu există o legătură directă între studiul pieţei şi cifrele de şcolarizare sau între strategiile ministerului învăţămân­tu­lui şi cel al muncii. Părerea mea este că piaţa forţei de muncă în România este lăsată pe pilot automat, iar legislaţia în domeniu este destul de rigidă. Nu reuşim să oficializăm munca sezonieră, pe cea casnică, munca în agricultură, ş.a.m.d. R: Care sunt atribuţiile ITM în calitate de operator de stat pe piaţa muncii din Sibiu? FT: Voi atinge pro­blematica atri­buţiilor ce ne revin prin prisma compartimentelor şi a funcţiilor aferente acestora. Cea mai importantă funcţie este cea de control, o funcţie cunoscută, coercitivă şi pentru care suntem mai puţin iubiţi de către operatorii de pe piaţa muncii. O altă funcţie foarte importantă, care trăieşte în concubinaj cu cea de control şi care este unică în lume, este evidenţa muncii. Asta înseamnă o evidenţă a documentelor, a firmelor, a angajaţilor, a contactelor individuale de muncă. Această activitate este legată de carnetele de muncă. R: Pentru a obţine perfor­manţă, n-ar trebui ca cele două compartimente să funcţioneze separat? FT: Trebuie să găseşti soluţii foarte interesante pentru că evidenţa muncii înseamnă un serviciu în slujba firmelor, pentru care eşti plătit prin ceea ce se numeşte comision. O funcţie care a apărut mai recent este aceea cu care operăm pe piaţa de mărfuri un lucru necunoscut pentru marele public. Vorbim de asemenea şi de funcţia juridică a ITM Sibiu, cea fiscală care este caracteristică instituţiilor financiare, şi care operează după regulile codului fiscal. Sunt atâtea legi, încât este foarte greu să te descurci dacă n-ai o deviză bine conturată. Am realizat evidenţa muncii prin cod de bare, un cod special prin care am reuşit să codificăm toate documentele de legătură între ITM Sibiu şi firme. E mare lucru. La ora actuală avem în derulare un proiect care este unicat în ţară, şi anume managementul relaţiilor de muncă. R: Dacă ar fi să invocăm indicii de performanţă pe care i-a atins instituţia pe care o conduceţi, ar trebui să spunem că acum ea ţine capul de afiş … FT: În anul 2006 când am început să înţeleg unele fenomene şi am reuşit să inventariez lucrurile, am observat că din punctul de vedere al indicilor de performanţă, ITM Sibiu era pe locul 32 în ţară. A trebuit să accelerăm anumite tendinţe, să cristalizăm anumite lucruri, şi am reuşit să ajungem în anii 2007 şi 2008 pe locul 2 pe ţară. În ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă suntem campioni absoluţi. Volumul de muncă a crescut în ultimii 3-4 ani cu 30-40 la sută. Munca la negru 30 la sută din PIB R: Unde a ajuns munca la ne­gru ? FT: Prin munca la negru se produce 30 la sută din PIB-ul României. E un fenomen care nu este singular, se întâmplă peste tot în lume. Dacă am avea statistici, cum nu avem, ne-am putea face o imagine mult mai complexă, am putea trece din sectorul necontrolat al muncii la negru în cel controlat, şi am putea aduce venituri la stat. Noi am depus un efort deosebit. Dar putem vorbi de un mic complot social între angajat şi angajator. Cam 25 la sută din forţa de muncă la nivelul judeţului Sibiu este angajată cu salariul minim pe economie. Muncă la negru nu există fără bani negri. R: … să fie vorba doar de un complot social sau şi de unul la nivel de instituţii ? FT: Nu sunt într-o postură cu protecţie parlamentară ca să pot să spun mai multe, dar părerea mea este că ar trebui urmărit acest fenomen cu mult mai mare atenţie. În ceea ce priveşte sindicatele cu care noi am încheiat un protocol, acestea nu au parteneri de dialog. În România, patronatele sunt doar pe hărtie. Ceea ce se vede la televizor este un dialog între sindicate şi Guvern. Acesta nu este dialog social. Guvernul ar trebui să se amestece în acest dialog doar la nivel de recomandări. R: Vă afectează ordonanţa de blocare a posturilor în ad­ministraţia locală ? FT: Deocamdată ne afectează la capitolul eficienţa muncii. Perioadele acestea zguduite, de criză, am observat că afectează personalul. Părerea mea este că aceste probleme ar trebui tratate cu mai mult tact şi cu mult mai mult bun simţ. R: Cât de credibilă este in­stituţia numită ITM în ochii an­gajatorilor ? FT: Foarte interesant. Nici cetăţeanul, nici firma şi nici anga­jatorul nu vine să ceară consultanţă. R: deşi există un departament specializat în acest sens. FT: Avem un departament bine pus la punct. Am vrut să creez o opinie publică în care să se vadă că ITM vine în întâmpinarea evenimentului, pen­tru a pune la dispoziţia cetăţeanului consultare în problematica cu care acestea se confruntă. Am constatat, totuşi, o triplare a sesizărilor venite, dar nu mă satisface această legătură a cetăţeanului cu departamentul de consultanţă. Datorită crizei, numărul de sesizări a crescut enorm în 2009. Dacă anul trecut am avut 741 de sesizări depuse, numai în luna ianua­rie 2009 au venit spre noi mai mult de 100 de sesizări care vizează neplata salariilor, neacordarea concediului de odihnă şi a repausului săptămânal de două zile, ş.a.m.d. Este ceea ce se numeşte indisciplina firmelor, o parte a acestora.(D.L.)