Paul Bogorin, determinarea de a încerca

Copiii nevăzători pot fi integraţi în societate „Folosesc des termenul văd. De multe ori sunt întrebat, de ce? Pentru că eu nu o consider o greşeală de exprimare. Eu pot să văd. Ce-i drept, nu ca ceilalţi, dar văd. Sunt sigur că totul este posibil dacă vrei. Prima dată am învăţat să scriu, apoi, cu ajutorul unui program, să citesc. Calculatorul mi-a oferit posibilitatea de socializare, mi-a deschis drumul către informaţie şi către o lume cu totul nouă. Acum sunt sigur că mă pot descurca, în multe condiţii, ca orice copil de vârsta mea. ªtiu destule persoane cu dizabilităţi, care nu lucrează şi nici nu vor să încerce. Eu nu vreau să fiu aşa!”, Paul Gheorghe Bogorin. Raluca Buduşan Paul s-a născut nevăzător. Până acum, a urmat cursurile ªcolii Speciale de la Cluj, însă este pregătit să se integreze la o şcoală de masă. „Numele meu este Paul Gheorghe Bogorin, am 15 ani şi sunt elev în clasa a IX-a la Colegiul „Daniil Popovici” Barcianu”. Aşa îşi începe Paul povestea, cu curajul, speranţa şi determinarea de a urma un liceu din invăţământul de masă, pe care orice copil îl urmează. Nu neagă faptul că are emoţii. Oricine are în prima zi. „Este un mediu nou pentru mine. Am ceva emoţii. O să am colegi noi, profesori noi, vor fi alte cerinţe, dar o să fac tot posibilul să fac faţă”, spune Paul. Nu-i place să-şi planifice viaţa, ci să o urmeze pas cu pas şi nu o face oricum. În Sibiu există asociaţia „Vedem Împreună”, coordonată de profesorul Liviu Ittu. Asociaţia a fost înfiinţată cu scopul de a sprijini copiii cu dizabilităţi de vedere şi de a-i integra în societate, fără să întâmpine probleme. „Cu Paul lucrez de când era în clasa a V-a, în ideea de a-l putea integra în învăţământul de masă. Nu-mi fac nici cea mai mică problemă că nu va face faţă. Paul citeşte o carte cu o rapiditate fantastică, iar la calculator lucrează ca orice copil”, spune Liviu Ittu. Doar 8% din copiii nevăzători merg la şcoală Pe lângă obiectivul principal al asociaţiei, există şi proiecte care să ajute cât mai mult acestă integrare a lor. „Din câte ştiu eu, în judeţ sunt apoximativ 120 de copii, iar dintre aceştia doar 7 sau 10 merg la ­ ªcoli Speciale. Restul nu au niciun fel de studii. Părinţii invocă motive de genul probleme de sănătate sau lipsa banilor. Eu spun că aceşti copii pot mult mai mult şi asta vrea Asociaţia să facă pentru ei. Cu sprijin de la semenii noştri, cu siguranţă, vom reuşi”, spune Liviu Ittu. Unul dintre proiectele Asociaţiei este un abecedar cu litere în relief, care să ajute copiii nevăzători să înveţe să citească, la fel ca oricare alt copil. Pe de altă parte, sprijină sportul. Paul merge foarte bine pe bicicletă. Când este la asociaţie, merge pe bicicleta tandem de care dispune aceasta, iar pe strada lui, departe de pericole, se dă pe o bicicletă normală. „Sunt foarte fericit atunci când o fac. Sunt sigur pe mine şi instinctul nu mă înşală niciodată. Mai nou mi-am luat şi un scuter, abia aştept să-l încerc”, spune entuziasmat Paul. Pentru că este un iubitor al sportului, anul acesta a fost prezent la Campionatul Mondial de Torball (un joc al nevăzătorilor), care s-a ţinut la Berna, în Elveţia. Prima şi cea mai mare pasiune a lui Paul este calculatorul, iar cea de-a doua este muzica. De orice fel. De aceea, în fiecare vineri, de la ora 19:00, Paul este DJ, la postul de radio Lyt, un radio online. Ce-şi doreşte Paul cu ardoare? „Să se pună voce pe staţie, la autobuz şi la semafoare, pentru că ne-ar ajuta foarte mult. La şcoală să se facă multe activităţi extraşcolare. Să fie campionate de torball şi în România. Îmi mai doresc ca oamenii, atunci când vor să ajute pe cineva, să înveţe să o facă aşa cum trebuie. ªi să mă pot transfera la Filologie, la Liceul Noica, pentru că iniţial acolo am optat, dar câteva sutimi au făcut diferenţa”. Mai multe detalii despre Asociaţia „Vedem Împreună” găsiţi pe pagina de Facebook a acesteia.