Promoţiile din 1952 şi 1953 ale ªcolii Normale de Băieţi „Andrei ªaguna” şi ale ªcolii Normale de Fete „Andrei ªaguna” s-au reunit săptămâna trecută în Corpul B al Bibliotecii Astra. Dacă reuniunea a avut loc cu întârziere, primul lucru pe care aceştia l-au făcut a fost acela de a face poze. „Nu de alta, dar la început arătăm mai bine”, spunea o doamnă, fostă elevă la ªcoala Normală de Fete. Întâlnirea a marcat 57 de ani, şi respectiv 56 de ani de la absolvirea liceului. Cu acest prilej Ioan Popescu Topolog, unul din elevii ªcolii Normale de Băieţi „Andrei ªaguna”, promoţia 1952, a lansat romanul Scrisorile tatălui către fiul lui. „Întâlnirea cu dumneavoastră este emoţionantă. Încerc să descopăr chipurile după mai mult de jumătate de secol. Pe chipul fiecăruia se oglindeşte ceea ce a făcut pe parcursul vieţii, profesiile dumneavoastră. Majoritatea aţi fost la catedră. Este un omagiu adus celor care au lucrat la catedră”, a spus domnul Onuc Nemeş-Vintilă, directorul Bibliotecii Judeţene Astra. Directorul i-a felicitat pentru bucuria pe care a văzut-o în ochii lor şi le-a urat să păstreze această bucurie pentru o nouă reuniune. Pe mulţi dintre ei directorul spunea că i-a cunoscut. „Vreo 11 dintre noi ne întâlnim lunar. Pe o colegă de-a noastră, în schimb, nu am mai văzut-o de la absolvire. Foarte schimbată mi s-a părut”, a spus Ana Peligrad, fostă elevă a ªcolii Normale de Fete „Andrei ªaguna”, promoţia 1952. „Bine aţi venit în oraşul tinereţii noastre!”, le-a spus scriitorul Vasile Rusu, fost coleg al autorului, celor prezenţi. „Autorul încearcă să redea o lume pe care noi am trăit-o, lumea noastră. Specia literară pe care a folosit-o este scrisoarea. Dialogul scriptural este însă doar un pretext pentru expunerea biografiei sale”, a mai spus Vasile Rusu. Cartea a vrut să fie un fel de seismograf al timpului lor, o carte plină de bucurii şi de sentimente. Romanul cuprinde 22 de scrisori absolut reale ale autorului Ioan Topolog către fiul său Ciprian, de la Constanţa. Cei doi au făcut o înţelegere între ei de a-şi împărtăşi unul altuia experienţele de viaţă. „Am dorit să scriu această carte pentru a comunica cu voi, copiii mei. Să fie oare pentru că mă aflu la sfârşitul vieţii? Romanul este produsul unei dorinţe spontane de a mă regăsi. ţinta a fost aceea de a crea un dialog cu copiii mei. ªi pentru a vă îndemna şi pe voi să scrieţi”, le-a spus Ioan Topolog foştilor săi colegi. De asemenea, autorul cărţii a povestit că în cartea sa nu putea să omită aleea din Parcul Astra, locul unde s-au întâlnit şi unde au cunoscut primele mândre. (G.M)
Promoţiile din 1952 şi 1953 ale ªcolii Normale de Băieţi „Andrei ªaguna” şi ale ªcolii Normale de Fete „Andrei ªaguna” s-au reunit săptămâna trecută în Corpul B al Bibliotecii Astra. Dacă reuniunea a avut loc cu întârziere, primul lucru pe care aceştia l-au făcut a fost acela de a face poze. „Nu de alta, dar la început arătăm mai bine”, spunea o doamnă, fostă elevă la ªcoala Normală de Fete. Întâlnirea a marcat 57 de ani, şi respectiv 56 de ani de la absolvirea liceului. Cu acest prilej Ioan Popescu Topolog, unul din elevii ªcolii Normale de Băieţi „Andrei ªaguna”, promoţia 1952, a lansat romanul Scrisorile tatălui către fiul lui. „Întâlnirea cu dumneavoastră este emoţionantă. Încerc să descopăr chipurile după mai mult de jumătate de secol. Pe chipul fiecăruia se oglindeşte ceea ce a făcut pe parcursul vieţii, profesiile dumneavoastră. Majoritatea aţi fost la catedră. Este un omagiu adus celor care au lucrat la catedră”, a spus domnul Onuc Nemeş-Vintilă, directorul Bibliotecii Judeţene Astra. Directorul i-a felicitat pentru bucuria pe care a văzut-o în ochii lor şi le-a urat să păstreze această bucurie pentru o nouă reuniune. Pe mulţi dintre ei directorul spunea că i-a cunoscut. „Vreo 11 dintre noi ne întâlnim lunar. Pe o colegă de-a noastră, în schimb, nu am mai văzut-o de la absolvire. Foarte schimbată mi s-a părut”, a spus Ana Peligrad, fostă elevă a ªcolii Normale de Fete „Andrei ªaguna”, promoţia 1952. „Bine aţi venit în oraşul tinereţii noastre!”, le-a spus scriitorul Vasile Rusu, fost coleg al autorului, celor prezenţi. „Autorul încearcă să redea o lume pe care noi am trăit-o, lumea noastră. Specia literară pe care a folosit-o este scrisoarea. Dialogul scriptural este însă doar un pretext pentru expunerea biografiei sale”, a mai spus Vasile Rusu. Cartea a vrut să fie un fel de seismograf al timpului lor, o carte plină de bucurii şi de sentimente. Romanul cuprinde 22 de scrisori absolut reale ale autorului Ioan Topolog către fiul său Ciprian, de la Constanţa. Cei doi au făcut o înţelegere între ei de a-şi împărtăşi unul altuia experienţele de viaţă. „Am dorit să scriu această carte pentru a comunica cu voi, copiii mei. Să fie oare pentru că mă aflu la sfârşitul vieţii? Romanul este produsul unei dorinţe spontane de a mă regăsi. ţinta a fost aceea de a crea un dialog cu copiii mei. ªi pentru a vă îndemna şi pe voi să scrieţi”, le-a spus Ioan Topolog foştilor săi colegi. De asemenea, autorul cărţii a povestit că în cartea sa nu putea să omită aleea din Parcul Astra, locul unde s-au întâlnit şi unde au cunoscut primele mândre. (G.M)
