Votează! Este dreptul tău!

În 22 noiembrie, românii sunt chemaţi la vot pentru a-şi alege preşedintele şi pentru a răspunde unui referendum privind structura Parlamentului. 12 candidaţi vă cer votul. Teama de a acorda votul unei persoane care se va dovedi în timp nedemnă îi determină pe mulţi să mărească rata absenteismului la alegeri. Certitudinea că oricare dintre candidaţi pune mai presus de interesul naţional propriul interes, a determinat starea de spirit a românilor privitoare la alegeri, una de indiferenţă. Ce reprezintă votul fiecăruia dintre noi şi care sunt diferenţele dintre obligaţia şi dreptul de a vota sunt întrebări la care putem răspunde diferit. A vota nu înseamnă numai a acorda încrederea unui candidat anume. Tot prin vot se poate ex­prima nesiguranţa, nehotărârea, nemulţumirea sau chiar dezamă­girea cetăţenilor chemaţi la vot faţă de sistemul politic. Dreptul de vot este un drept fundamental, garantat de Constituţia României. „Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi, până în ziua alegerilor inclusiv”, stipulează articolul 36, alineatul 1 din Constituţie. Importanţa pe care o acordăm votului nostru este percepută ca atare de către persoanele cărora li-l încredinţăm. Dacă există certitudinea că dintr-o sumă de candidaţi niciunul nu pune mai presus de interesul personal interesul general, atunci acordarea votului după principiul „să alegem răul cel mai mic” nu reprezintă o soluţie reală. Trei buletine de vot Alegătorii primesc duminică trei buletine de vot, unul pentru preşedintele României şi două pentru referendum. Buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui are înscrisurile celor 12 candidaţi, celelalte două buletine de vot sunt pentru referendum. Unul dintre ele are întrebarea „Doriţi parlament unicameral?” şi va fi de culoare neagră, în timp ce al doilea în­treabă alăgătorii despre reducerea numărului de parlamentari şi va fi de culoare albastră. „Votul ilegal înseamnă închisoare!” Campania cu acest titlu se desfăşoară până în 6 decembrie, şi are ca scop responsabilizarea cetăţeni­lor împotriva fraudelor electorale. „Reamintim că, potrivit Legii nr. 370/2004, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, „, declară Luciana Balteş, purtător de cuvânt al Poliţiei Sibiu. Pentru sesizarea unei fapte care încalcă prevederile legislaţiei electorale sună la 112! Ciprian Drăghici