Cunoscutul avocat anti-sistem Gheorghe Piperea a transmis o serie de mesaje contradictorii referitoare la procedurile de recensământ, atât pentru cei care se autorecenzează, cât și pentru cei care vor fi vizitați de recenzori.
Gheorghe Piperea, un avocat controversat, care și-a făcut o meserie din conflictele cu statul român și își bazează cariera politică pe mesajele anti-sistem, îi sfătuiește pe români să nu se autorecenzeze pentru că „autoritățile intră în posesia datelor noastre”. El le spune românilor că e mai sigur să participăm la recensământ în formula clasică, adică să primim un recenzor acasă și să răspundem doar la întrebările care ne convin.
Acuzațiile aduse de Piperea nu au nicio acoperire în realitate, deoarece toate datele pe care formularul de recensământ le solicită și au caracter de date personale pot fi regăsite de funcționari într-unul din documentele personale emise chiar de statul român. În schimb, importante pentru statisticile oficiale ale României sunt informațiile care au relevanță pentru economie și pentru activitatea instituțiilor de stat.
De cealaltă parte, cei de la INS asigură populația că datele personale introduse în formularul de autorecenzare nu vor putea fi folosite pentru identificarea răspunsurilor.
„Nu există posibilitatea de a face legătura între date şi indivizi pentru că datele vor fi introduse în formă codificată, ceea ce face imposibilă identificarea indivizilor. CNP-urile completate în chestionarele de recensământ nu vor fi prelucrate, acestea fiind convertite automat (criptate) într-un cod statistic (Identificator Statistic Unic – ISU) format din 40 de caractere, codificarea cu ISU fiind o criptare ireversibilă, adică ISU ne se poate transforma înapoi în CNP, astfel nicio persoană nu va putea identificată”, se arată în documentația INS.
Informațiile pe care trebuie să le furnizeze cetățenii români în cadrul recensământului se referă pe de o parte la persoanele care trăiesc împreună în aceeași locuință și, de cealaltă parte, la imobilele în care aceștia locuiesc, dar toate datele au caracter statistic, nu de date personale.
Gheorghe Piperea susține însă contrariul. „Vă donați datele cu caracter personal, informațiile referitoare la proprietate și “știrile” despre relații personale și starea de sănătate/boală, statului, băncilor, companiilor farma și IT; toată persoana voastră, tot patrimoniul vostru, devin informatizate, după care ei vă vor ști mai bine decât vă știți voi înșivă; controlul și chiar anularea voastră ca persoană cu drepturi și libertăți vor fi jocuri de copii; eu nu mă voi auto-recenza”, mai spune avocatul care nu aduce însă niciun argument pentru a-și susține afirmațiile sale, ci mai degrabă pare că este în căutarea publicității.
Românii care refuză să accepte recenzarea pot fi amendați cu sume între 1.000 de lei şi 3.000 de lei.
Autorecenzarea s-a prelungit cu mai multe zile, până pe 27 mai, deoarece în ultimele zile înainte de închiderea perioadei inițiale autoritățile au constatat o creștere importantă a celor care au accesat sistemul și au dorit să se autorecenzeze. După această dată, mai exact între 31 mai și 17 iulie, cei care nu s-au recenzat vor primi acasă vizita unor recenzori. Aceștia vor semna acte prin care se angajează să păstreze confidențialitatea informațiilor pe care le află de la persoanele recenzate.
