Hitler și Stalin nominalizați la premiile Nobel, Edison și Tesla „s-au bătut”, dar n-au câștigat. Curiozități ale premiilor Nobel

Săptămâna aceasta se decernează premiile Nobel. Până se află identitatea câștigătorilor tuturor categoriile, vă propunem o incursiune în lumea mai puțin cunoscută a acestor premii.
Primele premii Nobel au fost acordate prima dată pe 10 decembrie 1901, la cinci ani de la moartea inventatorului acestora, și, de atunci, cu câteva excepții, au fost acordate constant. Acestea se decernează anual în Stockholm, capitala Suediei.
Premiile poartă numele unuia dintre cei mai cunoscuți oameni de pe planetă, cu o contribuție decisivă asupra omenirii – savantul Alfred Nobel, născut în 1833. Printre cele mai remarcabile invenții ale sale se numără dinamita. Observând ulterior că ideea pentru care a luptat o viață întreagă poate provoca dezastre dacă dinamita este folosită în scopuri negative, Alfred Nobel a decis ca, după moartea sa, fabuloasa avere strânsă de el să fie folosită anual pentru premierea oamenilor care aduc contribuții remarcabile în câteva domenii: Pace, Fizică, Chimie, Economie – de care se ocupă Academia Regală de Știință din Suedia; Medicină – premiu acordat de Institutul Carolina din Stockholm și Literatură – de care se ocupă Academia Suedeză.
Știați că: Premiul Nobel pentru pace este singurul premiu care se decernează în Norvegia, la Oslo, de către un comitet în exclusivitate norvegian, format din 5 persoane alese din Parlamentul Norvegiei. Asta se întâmplă pentru că, la moartea lui Alfred Nobel (10 decembrie 1896), Norvegia era încă într-o uniune cu Suedia, aceasta din urmă având rolul conducător în politica externă. Nobel a crezut de aceea că șansa unei corupții politice ar fi mai mică dacă Norvegia s-ar ocupa de decernare.
Record Nobel: Recodul se stabilește chiar anul acesta, când sunt 278 de candidaţi propuși în 2014 la premiul Nobel pentru pace, o cifră record pentru această distincţie. Cu excepţia laureaţilor, numele candidaţilor vor fi dezvăluite abia peste 50 de ani.
Știați că: Şase laureaţi au refuzat premiul Nobel. Ultimii doi şi singurii care au făcut-o din proprie iniţiativă sunt scriitorul francez Jean-Paul Sartre (Nobel pentru literatură pe anul 1964) şi premierul vietnamez Le Duc Tho, care a refuzat să împartă premiul Nobel pentru pace pe anul 1973 cu americanul Henry Kissinger. Totodată, Adolf Hitler i-a obligat pe Richard Kuhn (chimie, 1938), Adolf Butenandt (chimie, 1939) şi Gerhard Domagk (medicină, 1939) să-şi refuze premiile, în timp ce guvernul sovietic l-a forţat pe Boris Pasternak să refuze premiul Nobel pentru literatură în 1958.
Știați că: Trei laureaţi se aflau în închisoare în momentul în care au fost anunţaţi drept câştigători. Este vorba despre pacifistul şi jurnalistul german Carl von Ossietzky (1935), militanta Aung San Suu Kyi (1991) din Myanmar şi disidentul chinez Liu Xiaobo (2010).
Știați că: Cel mai bătrân laureat Nobel este americanul de origine rusă Leonid Huwicz, care a primit la vârsta de 90 de ani, în 2007, premiul pentru economie. El a trăit doar câteva luni după ce a primit acest premiu şi a decedat în iunie 2008. Romanciera britanică Doris Lessing, a fost în 2007, la 87 de ani, cea mai în vârstă laureată a unui premiu Nobel, primindu-l pe cel pentru literatură. Lessing a catalogat primirea acestui premiu drept „o catastrofă”, deoarece din cauza lui nu mai are timp să scrie.
Știați că: Britanicul Lawrence Bragg (premiul Nobel pentru fizică pe anul 1915) avea 25 de ani când a primit această distincţie şi a rămas până în prezent cel mai tânăr laureat din istoria Nobel.
Germanul Werner Karl Heinsenberg (Nobel pentru fizică pe anul 1932) avea 32 de ani.
Scriitorul britanic Rudyard Kipling este cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru literatură, având 42 de ani atunci când a primit acest premiu, în 1907.
Știați că: Italianca Rita Levi-Montalcini (premiul Nobel pentru medicină pe 1986) a fost în anul 2011, la 102 ani, cel mai în vârstă laureat şi singurul centenar în viaţă. Ea a primit premiul pentru cercetările în domeniul factorilor de creştere. A murit însă, la 30 decembrie 2012, la Roma. Avea 103 ani.
Știați că: În familiile Nobel, şase perechi tată-fiu au primit câte un premiu Nobel. În schimb, a existat câte o singură pereche tată-fiică şi mamă-fiică printre aceşti laureaţi. Istoria familiei franceze Curie se confundă cu cea a premiilor Nobel: în 1903, cuplul Pierre şi Marie Curie a fost recompensat cu premiul pentru fizică; în 1911, Marie Curie (născută Sklodowska), prima femeie laureată a unui premiu Nobel, primeşte un nou trofeu, însă pentru chimie, devenind singura femeie dublu laureată. În 1935, fiica sa, Irène Joliot-Curie şi soţul acesteia, Frédéric Joliot, primesc la rândul lor un premiu Nobel pentru chimie. Sora mai mică a Irènei, Eve Curie, se va căsători cu Henry Richardson Labouisse, care, în calitate de director al UNICEF, va primi în n umele acestei agenţii a ONU un premiu Nobel pentru pace, în 1965.
Știați că: Din 1901, anul în care au fost atribuite primele premii Nobel, 41 de femei au fost premiate, comparativ cu 776 de bărbaţi. De la înfiinţarea lui, în 1968, nicio femeie nu a primit premiul Nobel pentru economie până în 2009, când a fost decernat americancei Elinor Ostrom. În fizică, doar două femei, comparativ cu 185 de bărbaţi, au câştigat premiul Nobel, iar din 1963 acest trofeu nu a mai fost acordat niciunei reprezentante a sexului frumos.
Engleza se află pe primul loc în topul limbilor în care scriu laureaţii premiului Nobel pentru literatură, cu 26 de câştigători, urmată de franceză şi germană (13), spaniolă (11), italiană şi suedeză (6), rusă (5), poloneză (4), norvegiană şi daneză (3), greacă şi japoneză (2). Araba, chineza şi occitana, printre altele, sunt reprezentate de câte un laureat.
Știați că: În anii 1945 și 1948 nominalizat în cadrul acestui eveniment s-a găsit dictatorul comunist Iosif Visarionovici Stalin, precum si omologul său german, Adolf Hitler, care a primit această distincție în anul 1939. Aceste doua mici „erori”, așa cum au fost numite ulterior de organizatori, au fost comise din cauza statutului pe care cei doi îl aveau în perioada respectivă în Europa.
Știați că: Thomas Edison și Nikola Tesla au fost menționați ca potențiali laureați ai premiilor în anul 1915, însă din pricina animozităților dintre cei doi, niciunul nu a mai primit această distincție, în ciuda contribuțiilor stiintifice majore ale fiecăruia. Cei doi au refuzat să primească Nobel în cazul în care fiecare dintre ei ar fi fost nominalizat primul pentru acest premiu, considerând că cine ar accepta, ar minimaliza valoarea celuilalt. 
Știați că: În anul 1939, din cauza evenimentelor sângeroase din Europa, premiile Nobel nu s-au mai acordat.
Știați că: Printre câștigătorii Nobel-ului pentru Pace se afla și Yasser Arafat. Între perdanți îl amintim pe Winston Churchill, care nu a primit nicodată un astfel de premiu, deși și-a dorit tot timpul acest lucru.
Nici Mahatma Gandhi, simbol al păcii și înțelegerii, nu a primit niciodată Nobel-ul pentru Pace, cu toate că a fost nominalizat de 12 ori, în perioada 1937 – 1948. Dmitri Mendeleyev, cel care a propus tabelul periodic al elementelor, nu a primit niciodată un premiu Nobel. A fost propus în anul 1906 pentru a câștiga un premiu, însă a murit în anul următor. 
Știați că: Printre marii scriitori care nu au reușit să câștige premiul Nobel niciodată se regăsesc foarte mulți români: Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Marin Sorescu și Nichita Stănescu. Cel mai aproape de câștigarea unui Nobel a fost doar Lucian Blaga, dar din cazua faptului că regimul comunist nu i-a permis să se prezinte la festivități, premiul nu i-a mai fost niciodată acordat. 
Știați că: Laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie și medicină, în anul 1974, este George Emil Palade, născut pe 19 noiembrie 1912 la Iași. Este medic și om de știință american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare. 
Sursa (www.2012en.ro și independent.md)