În această săptămână copiii au fost și continuă să fie în centrul atenției. De 1 Iunie orașul s-a animat parcă mai mult decât niciodată de mii de copii și părinți fericiți care au petrecut ziua împreună uitând de tot și de toate. Iar vremea a ținut cu micii sărbătoriți și ploaia nu și-a arătat colții, așa că distracția a ținut până târziu în noapte.
De ce este atât de importantă această zi? Pentru că, pentru majoritatea oamenilor, fiecare copil este o adevărată minune, un adevărat dar de la Dumnezeu și nu trebuie neapărat o zi anume din an pentru a fi sărbătoriți, dar nu strică niciodată să-ți strigi cu surle și trâmbițe iubirea pentru cei mici care dau sens vieții, chiar dacă uneori te duc la disperare.
„Viața este o flacără ce se stinge totdeauna, dar recapătă scânteie de câte ori se naşte un copil”, spunea inspirat George Bernard Shaw și, nu-i așa, viața merită oricând sărbătorită.
Am văzut de 1 Iunie mai mult decât altă dată râsete, bucurie, iubire. Am văzut fericire.
Deși poate nu multă lume știe, în 2 iunie sărbătorim Ziua Națională a Adopțiilor. E păcat că a fost nevoie să se ajungă la o astfel de sărbătoare, dar este îmbucurător că în ultimii ani există și povești cu final fericit. 12 astfel de povești au avut loc doar în acest an, tot atâția copii fiind adoptați în 2017. Poate părea o cifră infimă, dar dacă ne gândim că sunt 12 copii care au scăpat de „sistem” – oricât de îmbunătățit pare acesta a fi în unele locuri – cred că este un câștig uriaș. De altfel, în ultimii doi ani și jumătate numărul copiilor din județul Sibiu abandonați de părinții naturali și care au primit o a doua șansă de la familii iubitoare este de 67. Puțin și mult în același timp. O cifră enormă dacă te gândești că acești copii au șansa la o viață normală, alături de oameni care i-au dorit și care sunt dispuși să ne acorde dragoste și educație. Vreau cu toată inima să-i felicit pe cei care au adoptat un copil sau care se gândesc să o facă, 28 de astfel de proceduri fiind în prezent în derulare în județ.
Și mai grav mi se pare însă că am ajuns să avem „Ziua Internațională a copiilor victime ale agresiunii”. Este celebrată anual în 4 iunie și atrage atenția asupra copiilor care suferă diferite forme de abuz, neglijare sau exploatare. Să nu credeți că este ceva ce se întâmplă în lumea a treia sau doar în vreo țară îndepărtată. Chiar și în județul nostru se întâmplă asta, peste o mie de copii fiind implicați anual în situații care implică diferite forme de abuz. Mult, foarte mult. Mi-e teamă că acești copii n-au avut parte de un 1 Iunie cu fericire. Mi-e teamă că n-au avut parte de jocuri, înghețată și iubire.
Păcat, pentru că IUBIREA ar trebui să fie cuvântul de ordine când vine vorba de copii.
