„Strategia UE pentru Regiunea Dunării va spori prosperitatea, securitatea şi pacea pentru popoarele din regiune”

Helge Fleischer este, din luna februarie a acestui an, Subsecretar de Stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României şi singurul sibian care a făcut parte din delegaţia României la Summitul Dunării din 8 noiembrie, unde s-a discutat strategia UE pentru Regiunea Dunării. Despre rolul României în acest proiect, dar şi despre sistemul de învăţământ din punct de vedere al relaţiilor interetnice, aflaţi în cele ce urmează. BIO: Locul şi data naşterii: 9 aprilie 1978, Sibiu Studii: – Doctorand la disciplina Relaţii Internaţionale. Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii ,,Babeş Bolyai” – Cluj Napoca. – 2003 -Masterat Managementul Relaţiilor Internaţionale, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii ,,Babeş Bolyai” – Cluj Napoca. – 2000- Licenţiat în Filosofie. Departamentul de Filosofie în limba germană a Facultăţii de Istorie şi Filosofie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. – 1998-1999 – Bursier Filosofie, Universitatea ,,Julius Maximilian” Würzburg, Facultatea de Filosofie, anul III. Parcurs Profesional: – din 5 februarie 2010 – Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României. – 1 aprilie 2009 – 5 februarie 2010 – Consilier al Ministrului pentru Afaceri Europene, Departamentul pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului României. – Iunie 2008 – februarie 2010 – Consilier Municipal în cadrul Consiliului Municipal Sibiu, din partea FDGR. – 2003-2004 – Diplomat acreditat în faţa autorităţilor germane ca Secretar I. Reprezentant al Ministerului Integrării Europene, Ambasada României în R.F. Germania. – 2001-2003 – Consilier la Cabinetul Ministrului Delegat – Negociator ªef cu Uniunea Europeană, Ministerul Integrării Europene. – 2000 – prezent: Preparator Universitar, din 2003 Asistent Universitar, ULBS, Facultatea de ªtiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene. – din 1992 – Membru al FDGR Familie: căsătorit cu Alina Fleischer, avocat, au un băiat, Axel Luca Fleischer, născut 2005 „La baza Strategiei UE pentru Regiunea Dunării stă iniţiativa lansată de România şi Austria în 2008” Reporter: Are România o poziţie de putere în această strategie? Care va fi rolul României? Helge Fleischer: La baza Strategiei UE pentru Regiunea Dunării stă iniţiativa lansată de România şi Austria în 2008. România are nu doar rolul de co-iniţiator al strategiei, dar este şi în mod natural un vector important prin calitatea de stat dunărean şi stat membru UE. Rep.: Ce înseamnă în mod concret strategia Dunării? H. F.: Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate să participe pe lângă statele riverane şi state terţe, cu respectarea principiilor aplicate şi în cazul Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Cele patru domenii (piloni) propuse de Comisia Europeană şi pe care se va axa Strategia sunt: conectivitatea (transport durabil şi reţele de energie), protecţia mediului, a resurselor de apă şi managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, cercetare, turism, dezvoltare rurală, piaţa internă) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă). Rep.: Care sunt fondurile europene care vor fi accesate în această cooperare regională şi la ce se vor folosi ele? H. F.: Nu suntem în faza existenţei unor fonduri UE structurale specifice, destinate cooperării în bazinul Dunării. Acestea urmează să fie adoptate de Consiliul UE în primăvară la propunerea Comisiei Europene care are la bază Declaraţia de la Bucureşti. Strategia are în vedere o mai bună aliniere a fondurilor structurale şi de coeziune rămase disponibile în regiunea Dunării, precum şi a Instrumentului de asistenţă pentru preaderare şi a Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat – Fonduri de cooperare transfrontalieră disponibile pentru programele derulate în state terţe. Strategia UE pentru Regiunea Dunării va spori prosperitatea, securitatea şi pacea pentru popoarele din regiune. „Eu cred că gestionarea relaţiilor interetnice reprezintă o poveste de succes a României” Rep.: Ce iniţiative aţi avut în domeniul relaţiilor interetnice? H. F.: Sunt multe proiecte pe care le-am desfăşurat în acest an. Împreună cu Fundaţia Hanns Seidel au reluat tradiţia conferinţei anuale a profesorilor de limba germană din România la care a participat şi Comisia de învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale. Este importantă menţinerea sistemului de învăţământ cu predare în limba germană la nivelul actual, poate chiar consolidarea acestuia. Nu trebuie să uităm că şcolile germane oferă absolvenţilor pe lângă pregătirea tehnică o competenţă lingvistică şi culturală în plus, care este de ajutor în integrarea acestora pe piaţa muncii şi sporeşte gradul de atractivitate a ţării noastre pentru atragerea de noi investiţii din spaţiul economic german. Mandatul general pe care îl am este cel de a reprezenta interesele minorităţii germane în cadrul structurii guvernamentale. Acest lucru înseamnă şi valorificarea cât mai bună a rolului de punte pe care minoritatea germană îl are în relaţia bilaterală româno-germană şi cu întregul spaţiu cultural german în context european. România cu politica sa în acest domeniu trebuie să fie percepută mai clar ca model de bună practică în domeniul gestionării relaţiilor interetnice. Eu cred că acest domeniu reprezintă o poveste de succes a României nu doar în context european. „Textul legii educaţiei este în consonanţă cu Constituţia României” Rep.: Sunteţi profesor. Cum calificaţi noua lege a educaţiei? H. F.: În general, efectele legilor pot fi evaluate doar după ce ele sunt aplicate efectiv. Textul de lege este în consonanţă cu Constituţia României. Minoritatea germană a solicitat prin deputatul Ovidiu Ganţ, ca la învăţământul în limba maternă germană, limba română să se poată preda după aceeaşi curriculă ca la învăţământul în limba română. Rep.: Sunteţi licenţiat în filosofie. Credeţi că sistemul educaţional românesc produce prea mulţi „filosofi” şi prea puţini „chelneri”? H. F.: Educaţia trebuie văzută în strânsă legătură cu piaţa muncii şi evoluţiile care se prefigurează pe aceasta. Cred că ar fi util ca în România să fie introdus şi aşa-numitul sistem de pregătire duală (îmbinarea pregătirii teoretice cu stagii practice prelungite la locul de muncă pentru a obţine calificarea practică), cum este practicat, spre exemplu, în Germania, pentru a acoperi mai bine deficitul de muncitori calificaţi existent la ora actuală. Ioana Mălău