Pentru sibieni și pentru iubitorii de muzică clasică din România, Cristian Lupeș nu mai este demult un nume necunoscut. Dirijor apreciat, susținător și creator de evenimente muzicale, Lupeș a devenit în 2019 manager al Filarmonicii Sibiu, după un concurs în care emoțiile nu au lipsit. De atunci, a reușit să aducă în fața sibienilor, dar și în turneele din țară, o serie de spectacole unice, între care s-au remarcat celebrele concerte în aer liber, în vremea sălilor închise, care au permis melomanilor să-și satisfacă setea de muzică, în pofida restricțiilor. În ultimii trei ani, Cristian Lupeș a avut la dispoziție un mandat dificil, marcat de pandemie, pe care l-a semnat într-un stil caracteristic, atât ca manager, cât și ca dirijor.
Au trecut trei ani de la concursul care a ținut pe jar sibienii interesați de cultură și de soarta Filarmonicii sibiene. A fost un concurs greu, pe care l-ați promovat din a doua încercare. Ce s-a întâmplat atunci?
Într-adevăr, concursul de acum aproape 3 ani a fost un subiect aprins în comunitatea culturală sibiană. Eu am participat cu deschidere și cu încredere în forțele proprii. Proiectul pe care l-am propus a fost unul curajos, așa cum am avut ocazia să demonstrez din august 2019 până acum, dar a fost același la ambele concursuri. Diferența de notare nu a fost prea mare între cele două concursuri, așa cum de asemenea, se știe.
Erați cunoscut în Sibiu ca un dirijor valoros, cu turneul Enescu, cu Bucharest Festival Orchestra, dar ați vrut să deveniți cunoscut și ca manager. Sunteți astăzi la fel de valoros ca manager de filarmonică?
Proiectul meu de management s-a bazat pe o abordare nouă, cu multe concepte inovative nu doar pentru Sibiu, ci pentru o filarmonică din România. Mă bucur că mi s-a acordat încredere și am putut să aplic aceste idei aici. Sibiul e cunoscut ca un oraș cu o viață culturală bogată și importantă pentru comunitate, astfel că a fost mediul propice pentru ceea ce mi-am propus să realizez.
La începerea mandatului meu în august 2019, Filarmonica Sibiu era cunoscută melomanilor sibieni, dar aproape complet necunoscută peste granițele județului. Parte importantă a proiectului meu a fost schimbarea acestei situații și am reușit. Afirm acum cu mândrie că Filarmonica Sibiu este relevantă la nivel național și este un model de bune practici printre instituțiile similare din țară. Schimbarea de management și de direcție de aici a impulsionat fenomenul, astfel că acum, din 16 filarmonici existente, 9 au manageri noi, cu viziuni de modernizare și dezvoltare pentru instituțiile lor.
Mă bucur că Sibiul a putut din nou oferi un model și sper ca și sibienii să fie mândri că Filarmonica lor a ajuns acum să fie cunoscută peste tot!
Până la urmă, ce v-a împins pe drumul de administrator și care dintre cele două meserii e mai grea?
În ceea ce mă privește, cele două aspecte – dirijorul și managerul – coexistă și se influențează reciproc.
Am avut ocazia în 19 ani să fiu invitatul multor orchestre, în țară dar și în străinătate, și am analizat experiențele avute, nu doar din punct de vedere muzical. Am avut ocazia să lucrez 10 ani alături de domnul Mihai Constantinescu, directorul executiv al Festivalului George Enescu.
Am învățat și experimentat pe propria piele că există multe etape, mulți oameni importanți în organizare, mulți pași până artistul ajunge pe scenă și începe muzica. Desigur, unele experiențe sunt foarte bune și sunt cele care devin modele de urmat; altele sunt mai puțin fericite și ajungi să analizezi lucrurile, gândindu-te cum ar putea fi îmbunătățite.
Mixul dintre aceste două stări m-a făcut să îmi doresc să fiu în situația de a oferi altor artiști o infrastructură instituțională de calitate. Am adus în echipa Filarmonicii profesioniști în domeniu, oameni cu experiență în organizare și coordonare, dar și oameni pasionați, dornici să învețe ce înseamnă logistica unui eveniment cultural. Împreună am reușit să construim o echipă lăudată de toți artiștii invitați la Filarmonica Sibiu și ne mândrim cu asta.
În același timp, ne bucurăm de sprijinul constant al Consiliului Județean Sibiu, fără de care resursa umană, investițiile în scenotehnică și infrastructura adiacentă, achiziții care au dus la eficientizarea energetică a clădirii (suntem prima Filarmonică verde!) , etc. nu ar fi fost posibile.
Ce v-a cerut conducerea Consiliului Județean în 2019, după ce ați câștigat concursul pentru postul de manager al Filarmonicii? Aveți curaj astăzi să-i priviți în ochi și să le spuneți „am făcut tot ce am promis”?
Cerințele Consiliului Județean s-au referit în principal la două aspecte: dorința unei bune colaborări, în cadrul căreia să fie respectată ierarhia și modernizarea Filarmonicii, alături de prezentarea unor programe noi, relevante și atrăgătoare pentru comunitatea sibiană.
Promisiunile au fost îndeplinite și cred că sentimentul cu care o spun nu e neapărat curaj, ci mai degrabă bucurie.
Ați avut ghinion: din trei ani, doi au fost marcați de pandemie, de restricții, de săli goale. Cât de mult ați putut face din ce v-ați propus?
Într-adevăr, o pandemie e acel factor pe care nu îl iei în calcul atunci când redactezi un proiect și evaluezi riscurile, mai ales cele din primul an de management. Iată-ne însă pe toți în situația de a fi fost surprinși.
Din fericire, sunt omul care în situații surprinzătoare se reinventează și mă bucur că am reușit să construiesc această flexibilitate și la nivel instituțional. Răspunsul nostru la restricții a fost prompt și creativ: am fost primii care au transmis un concert online, chiar înainte de a fi declarată Starea de urgență. Am creat programe dedicate special online-ului, iar când au apărut primele măsuri de relaxare, am fost primii care au cântat live. Programele pe care le-am propus în proiect s-au potrivit foarte bine noului context, pentru că vizau activarea spațiilor outdoor ale Filarmonicii și, în general, concerte în alte spații decât cel convențional al sălii de concerte. Mi-am dorit foarte mult să implic mai mult Filarmonica în comunitate și, deși poate suna paradoxal, pandemia ne-a oferit această șansă: prin muzică, am încercat să aducem o stare de bine și să dăm speranță oamenilor, înțelegând că doar împreună putem trece peste aceste încercări.
Păstrând distanța socială, am scurtat distanța emoțională dintre Filarmonică și comunitate. Acest lucru este foarte important pentru mine și el este susținut de cifrele record pentru Filarmonica Sibiu: doar anul acesta, avem peste 1.000.000 de beneficiari ai evenimentelor live (în sală sau outdoor) și online, am organizat din nou peste 200 de evenimente, am avut peste 900 de artiști invitați și lista performanțelor poate continua. Totul s-a realizat cu pasiune implicare și chiar sacrificiu. Îmi aduc aminte că problemele generate de COVID au făcut ca Directoarea Economică a Filarmonicii să nu poată avea concediu in anul 2020. Acesta este doar un exemplu dintr-o echipă de oameni dedicați culturii.
Cum e să ai concerte pe esplanada din fața Filarmonicii, în fața oamenilor care stau în picioare?
E foarte frumoasă metafora propusă în întrebare.
Concertele de pe Esplanadă au fost unul dintre pașii pe care i-am făcut către comunitate. Tot acesta este motivul pentru care concertele avute acolo, cum sunt cele de pe acoperiș, au abordat un repertoriu foarte divers și mai ales, diferit față de cel din sala de concert.
Sondajele ne relevă faptul că instituțiile filarmonice (și prin asimilare, fenomenul muzical simfonic) sunt percepute în general de către publicul larg ca fiind elitiste, greu accesibile, chiar îmbătrânite. Câtă vreme ca instituție nu faci primul pas spre împrietenire, în acest context, e complicat să ceri publicului să se împrietenească cu tine.
Prin aceste concerte, am „pus în cui” fracul, dar am păstrat muzica de calitate și am reușit să ne facem prieteni noi de toate vârstele. Ne-am bucurat să îi revedem pe unii dintre ei, toamna, curioși, în sală.
Ce s-a schimbat în activitatea Filarmonicii Sibiu, de când este condusă de Cristian Lupeș? E muzica mai bună? Ați atras mai mulți muzicieni de valoare în Sibiu? Putem să ne uităm în proiectul de management cu care ați câștigat pentru o analiză la rece?
Proiectul meu de management poate fi văzut și ascultat în toate evenimentele Filarmonicii Sibiu din august 2019 încoace. Forma sa de dinainte de a prinde viață e disponibilă pe site-ul Consiliului Județean Sibiu și chiar invit sibienii să îl consulte, pentru că sunt convins că vor fi mândri de ce a putut Filarmonica de Stat Sibiu să facă pentru și împreuna cu ei în acești ani dificili.
Care a fost evenimentul susținut de Filarmonica Sibiu de care sunteți cel mai mândru, în acești trei ani, și care vi se pare cel mai nereușit?
Sunt implicat 100% în activitatea Filarmonicii, iar a alege un eveniment în locul altuia mă pune în situația în care cred că s-ar afla un părinte întrebat dacă are un copil preferat. Sunt mândru de toate evenimentele realizate de Filarmonică în acești ani. Chiar si de cele care ne-au invățat pe toți cum să ne perfecționăm.
Ca totuși să vă dau un răspuns, regret că a trebuit, mai ales în 2020, să anulăm multe evenimente și invitații făcute unor muzicieni de mare valoare, din pricina pandemiei. Printre cele mai reușite momente sunt participarea la deja două ediții ale Festivalului Enescu, serile petrecute la Concertele pe Acoperiș, vizita lui Wynton Marsalis – dintre cele mai recente.
Cel mai important lucru este că, astăzi, toată lumea muzicală din România se uită la Filarmonica sibienilor cu admirație și respect.
Aveți la dispoziție o sală foarte mică, în comparație cu interesul și dorința sibienilor de a asculta muzică bună. Cât de dificil este să ai biletele vândute în câteva ore de la deschiderea caselor și să știi că ai putea să ai un număr dublu de spectatori?
Ne bucurăm foarte mult de fidelitatea publicului nostru, iar faptul că am reușit să atragem mai mulți tineri este un semn că activitatea noastră este relevantă și că tradiția muzicală a Sibiului va merge mai departe.
Deoarece sala s-a dovedit în mai multe rânduri neîncăpătoare, am dublat anumite concerte, din dorința de a răspunde pozitiv dorinței publicului. De asemenea, din 2021, am început să exportăm concerte în alte orașe unde există cerere de muzică simfonică, dar nu și instituție de profil.
Există vreo speranță că spectacolele Filarmonicii să poată fi văzute de mult mai mulți spectatori? Aveți un plan în acest sens?
Ne dorim foarte mult ca muzica și evenimentele noastre să ajungă la cât mai mulți oameni. Este misiunea noastră.
Așteptăm cu nerăbdare încetarea restricțiilor COVID-19 pentru a repune în vânzare pachetele de bilete și sa revenim la sălile sold out în adevăratul sens al cuvântului. Ne bucurăm de susținerea publicului nostru fidel și am constatat că strategia avută de a atrage public nou la Filarmonică s-a dovedit eficientă.
În acest timp, am reușit să detectăm capacitatea de asimilare muzicală a orașului, astfel că pe viitor, vom continua să creștem calitatea actului muzical și a evenimentelor marca Filarmonica de Stat Sibiu.
Mai trimiteți fotografii pe whatsapp când ajungeți în Sibiu sau a devenit banal orașul, de când sunteți manager?
Frumusețea Sibiului e fascinantă în fiecare zi – fie într-o dimineață răcoroasă sau o amiază toridă. De multe ori, folosim argumentul șarmantului Sibiu pentru a convinge mari artiști să accepte invitația de a veni la Sibiu, așa că numărul fotografiilor mai degrabă a crescut.
Mama primește în continuare o fotografie de fiecare dată când intru în județul Sibiu.
Cu ce ne veți uimi în 2022, anul în care toate lumea speră la o ridicare a restricțiilor și la o întoarcere la viața normală?
Cu aceeași speranță de întoarcere la viața normală, în același timp pregătiți și pentru scenariul în care acest lucru nu s-ar întâmpla, am pregătit pentru sibieni multe evenimente care sperăm să fie pe placul comunității.
În 2022, vom avea mulți invitați minunați în stagiunea noastră, câțiva dintre ei fiind: violonistul Michael Barenboim (fiul lui Daniel Barenboim, care a dirijat anul acesta celebrul Concert de Anul Nou de la Viena), pianiștii Adela Liculescu și Josu de Solaun (laureați ai Concursului Internațional George Enescu), pianistul Matei Varga, care va fi și în juriului concursului Carl Filtsch, dirijorii Cristian Mandeal, Cem Mansur, Ciprian Marinescu.
Pregătim un concert eveniment în premieră în România, care va avea loc pe 7 aprilie, cu participarea extraordinară a mai multor manageri de instituții culturale din România, aflați însă în postura de extraordinari muzicieni.
Vom continua spectacolele din Sibiu Opera Festival și Concertele pe Acoperiș și pregătim un turneu la Frankfurt unde, în celebra Alte Oper, vom cânta Reqviemul German de Brahms.
Sperăm să reușim să invităm anul acesta publicul să ia parte la tururi ghidate în Filarmonică și astfel să descopere istoria bogată a clădirii ce adăpostește Muzica în Sibiu.
Mai aveți energie pentru încă un mandat de manager la Filarmonica Sibiu? Vă doriți acest lucru sau este prea obositor?
Am fost felicitat în august 2019 pentru venirea la Sibiu pe postul de manager al Filarmonicii. Am reținut cuvântul post din afirmație și, deși m-am bucurat, am înțeles exact sensul acestui termen în context. „Postul negru” de manager necesită multe sacrificii, disciplină și rigoare pentru a desăvârși o astfel de sarcină dificilă, dar necesară. Efortul depus a fost foarte mare, dar rezultatele sunt extraordinare, iar asta mă energizează și mă motivează în continuare.
Acum, mă aflu în fața evaluării manageriale finale, deoarece mandatul meu de 3 ani se apropie de final, iar planurile de viitor depind de rezultatul pe care îl voi obține.
Enescu sau Beethoven?
Iubindu-l pe Beethoven, îl aleg pe Enescu.