„Aspirina săracului” în spitale

EFICIENţă: Spitalele Agnita şi Cisnădie au internat şi tratat peste 3.000 de bolnavi fiecare, anul trecut Adunarea generală a Asociaţiei Forumul Solidarităţii Sociale a Pensionarilor Sibiu ţinută joi la Casa de Cultură a Sindicatelor a fost un prilej de acuze ale persoanelor vârstnice la adresa măsurilor luate de Guvern. Preşedintele Băsescu nu a scăpat de criticile pensionarilor. ,,Băsescu este împotriva pensionarilor”, a tunat din primele rânduri Aurel Cioran, pensionar. Mai mulţi participanţi au vociferat alături de el, susţinându-l. Scopul întâlnirii a fost aprobarea trimiterii unei scrisori deschise din partea asociaţiei către Parlamentul European, prin intermediul europarlamentarului Daciana Sârbu. În scrisoarea citită celor 120 de pensionari prezenţi erau punctate problemele cu care se confruntă pensionarii români datorită îngheţării pensiilor de către Guvernul Boc din 2009. ,,Pe noi pensionarii nu ne apără nimeni. (…) Datorită nouă s-au construit intreprinderi, autostrada Bucureşti-Piteşi, centrala nucleară Cernavodă, canalul Dunăre-Marea Neagră”, se arată în scrisoarea deschisă. Acesta fiind unul din argumentele pensionarilor sibieni, membri ai asociaţiei, pentru mărirea pensiei astfel încât să acopere costurile vieţii. ,,Foarte mulţi dintre pensionari iau între 90 şi 160 de euro pensie, iar preţurile din România sunt la fel ca în ţările Uniunii Europene, unde pensiile sunt mult mai mari”, a explicat participanţilor, GheorPână să se anunţe desfiinţarea spitalelor Agnita şi Cinsnădie, majoritatea celor chestionaţi susţineau că aceste spitale sunt foarte prost aprovizionate, că bolnavii sunt trimişi să-şi cumpere medicamente şi chiar materiale sanitare. Când s-a decis transformarea lor în cămine de bătrâni, atât autorităţile locale cât şi oamenii din cele două oraşe s-au mobilizat pentru a împiedica acest lucru şi spun că aceste spitale sunt totuşi eficiente. Sibiu 100% a cerut o situaţie a internărilor în aceste spitale, precum şi o statistică a bolilor care sunt tratate în cele două unităţi sanitare cu paturi pentru a prezenta cititorilor situaţia reală a celor două unităţi sanitare, precum şi eficienţa lor. Ar alege Agnita doar din cauza distanţei Dacă ar avea de ales între spitalul Agnita şi cel din Cisnădie, şefi din sănătate, medici şi alţii ar alege spitalul Agnita. Spun că cel din Cisnădie este foarte aproape de oraşul Sibiu şi că bolnavii s-ar putea descurca. În statistici, ca şi capacitate de paturi, unitatea sanitară din Cisnădie (foto) are cu aproape 50 la sută mai multe paturi decât spitalul Agnita. Astfel, potrivit unei situaţii oferite de Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Sibiu, spitalul Agnita are o capacitate de 48 paturi plus 4 paturi pentru spitalizare de zi, iar spitalul Cisnădie 92. Numărul dublu de paturi de la Cisnădie nu este explicabil prin mărimea populaţiei, aceasta fiind conform statisticilor oficiale doar cu 30% mai mare ca cea din Agnita. În ceea ce priveşte numărul de bolnavi internaţi anul trecut, situaţia este asemănătoare în ambele localităţi, deşi numărul de paturi diferă. La Agnita 3.027 pacienţi, iar la Cisnădie 3.470. Domnul Bartoş din Cisnădie a fost de câteva ori internat la spitalul orăşenesc, precum şi la Sibiu. Pensionarul spune că este bolnav de inimă şi că de multe ori a fost pus să-şi cumpere medicamentele şi odată chiar şi perfuzor. Cu toate acestea nu vrea ca spitalul din oraşul său să se desfiinţeze. Spune că nu pentru el solicită menţinerea unităţii sanitare, că este bătrân şi bolnav, dar spune că mai sunt copii, gravide sau tineri care au nevoie de ajutor şi orice secundă contează. Aşa au gândit şi primarii celor două oraşe care au mers chiar să vorbească cu ministrul Sănătăţii, Cseke Atiila, în speranţa că cele două spitale nu vor fi desfiinţate. Nu au primit garanţia acestui lucru, însă şeful Sănătăţii le-a promis că va cântări lucrurile bine înainte să ia decizia transformării lor în cămine de bătrâni. Top 5 Pentru a vedea ce fel de boli se tratează în aceste spitale şi dacă într-adevăr se justifică finanţarea lor, reporterii noştri au cerut o statistică a primelor cinci afecţiuni pentru care sunt internaţi bolnavii în cele două spitale, mai ales că uneori Spitalul Judeţean de Urgenţă este supraaglomerat din cauza bolnavilor trimişi din judeţ. Astfel, la Agnita primele cinci cauze sunt boli şi tulburări ale: sistemului circulator (18,27%), sistemului respirator (13,91%), sarcină, naştere, lăuzie (11,79%), boli şi tulburări mentale (11,17%), boli şi tulburări ale urechii, nasului, gurii şi gâtului (6,87%). În ceea ce priveşte spitalul Cisnădie, situaţia primelor cinci cauze este asemănătoare. Internările au vizat mai ales bolile şi tulburările: sistemului circulator (13,75%), sistemului respirator (13,43%), sistemului nervos (12,19%), sistemului digestiv (11,38%), sarcină, naştere, lăuzie (8,62%). Mai au de primit bani În ceea ce priveşte valoarea serviciilor medicale spitaliceşti contractate de cele două unităţi anul trecut, Casa de Asigurări de Sănătate anunţă că sumele au fost decontate integral. „Între CAS Sibiu şi cele două unităţi sanitare menţionate sunt încheiate acte adiţionale pentru prestarea serviciilor medicale spitaliceşti asiguraţilor, până la data de 31.03.2011. Sumele contractate pentru trimestrul I al acestui an vor fi decontate integral, iar după data de 01.04.2011 aceste relaţii contractuale vor continua sau vor înceta în funcţie de structura organizatorică stabilită de Ministerul Sănătăţii, în ceea ce priveşte unităţile spitaliceşti în discuţie”, se arată în răspunsul oferit de Casa de Asigurări. Liliana Nenciu ghe Georgescu, preşedintele asociaţiei. El a cerut în adresa către Parlamentul European să se stabilească o pensie minimă în toată Europa. Tot cu această ocazie s-a distribuit gratuit primul număr din publicaţia ,,Pensionarul sibian”. Johann Krech, primar Cisnădie ,,Sunt decis să lupt până la capăt alături de colegii mei pentru a păstra la Cisnădie un spital, unul dintre cele mai bune din judeţ, ce deserveşte atât localitatea noastră cât şi comunităţile din jur”. Protest Agnita ,,Cetăţenii oraşului Agnita şi Valea Hârtibaciului se află la distanţe cuprinse între 60-90 km faţă de Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu. Ce se va întâmpla cu bolnavii aflaţi în stare critică atunci când secundele contează şi până la Sibiu se ajunge într-o oră dacă ai cu ce? Cu ce vom ajunge la Spitalul Judeţean Sibiu cu copiii, tinerii şi bătrânii pentru tratament?” Călin Blaga