CATARACTA

Cristalinul este o lentilă situată în interiorul globului ocular. Rolul său este de a focaliza imaginea pe retină în funcţie de distanţa la care privim (aceasta se realizează prin modificarea formei lui şi, implicit, a dioptriilor în procesul numit acomodaţie). Pentru a avea o vedere clară, cristalinul trebuie să fie perfect transparent. Pierderea transparenţei cristalinului (opacifierea lui) se numeşte cataractă. Majoritatea cazurilor de cataractă sunt legate de înaintarea în vârstă. În prezent nu se cunoaşte exact cauza apariţiei cataractei. Se citează o serie de factori presupuşi a fi incriminaţi: lumina ultravioletă, radiaţiile cosmice, radiaţiile infraroşii, microundele. Cataracta se poate asocia cu diabetul zaharat, hipertensiunea arterială. De asemenea, tratamentele cronice (cu corticosteroizi, de exemplu) pot provoca apariţia cataractei. Simptomele iniţiale ale cataractei sunt variate: scăderea treptată a acuităţii vizuale (mai ales la lumină puternică), pierderea sensibilităţii la contrast (obiectele sunt mai slab conturate), uneori se poate întâmpla să crească acuitatea vizuală la citit (,,revine vederea la vârstnic”). Ulterior, vederea se deteriorează progresiv, ajungând în final la perceperea unei umbre sau doar a luminii. În prezent singurul tratament eficient al cataractei este chirurgical. Din fericire, tehnica operatorie pentru rezolvarea acestei afecţiuni a evoluat foarte mult în ultimii ani, iar rezultatele sunt spectaculoase. Recuperarea vederii poate fi integrală. Tehnica modernă de rezolvare a cataractei se face prin facoemulsificare. Cristalinul cataractat se îndepărtează prin intermediul ultrasunetelor, iar in locul lui se implantează un cristalin artificial. Incizia în cazul operaţiei de facoemulsificare este foarte mică – aproximativ 2 milimetri. Aceasta se autosigilează la sfârşitul operaţiei, nemaifiind nevoie de sutura plăgii operatorii ca în intervenţia clasică. Astfel, recuperarea este mult mai rapidă, pacientul putând să îşi reia activitatea cotidiană încă din primele zile postoperator. Momentul intervenţiei chirurgicale este ales de pacient şi, de obicei, coincide cu momentul in care vederea nu mai este utilă. Este important ca decizia operaţiei să nu fie amânată prea mult, deoarece cataracta este o boală evolutivă, iar ,,maturarea” ei poate determina apariţia unor afecţiuni secundare la nivelul globului ocular. Dr. Adrian Teodoru Medic specialist oftalmolog Doctor în ştiinţe medicale CENTRUL MEDICAL PROCTOVEN