Două evenimente buclucașe au marcat burgul lui Hermann în săptămâna ce tocmai tinde să se încheie.
Unul se referă la reîncadrarea în pajiștea muncii Filarmonicii sibiene a instrumentistului Fernandez Samodaiev Makcim. Nu se poate să nu vă amintiți de împământenitele greve ale Sindicatului nemulțumiților angajați ai Filarmonicii (devenite deja brand local), de șarjele emoționale și revoluționare ale taberelor implicate. No, despre aia e vorba! Disputa, dusă în justiție, la Tribunalul Sibiu, între Makcim Fernandez Samodaiev și conducerea Filarmonicii Sibiu, s-a finalizat cu decizia instanței de a-l reangaja, în funcția deținută anterior, pe artistul răzvrătit, la instituția care tocmai îl concediase.
Mai mult, pentru că postul său nu mai era vacant, a fost nevoie să fie trecută prin Consiliul Județean o hotărâre prin care Filarmonica să transforme un post de instrumentist debutant într-unul de instrumentist gradul 1 A, pentru a îndeplini doleanța instanței. Ceea ce e de remarcat însă e coincidenta reangajării lui Makcim Fernandez Samodaiev cu blegirea acțiunilor Sindicatului, despre care chiar ne întrebam îngrijorați de curând în Redacție dacă nu cumva i s-o fi întâmplat, Doamne ferește, ceva! Nu tu comunicate beligerante, nu tu greve în fața Consiliului Județean, ba nici măcar niscaiva tentative, colea, de spectacol boicotat! Vorba nostalgică a poetului: „Pușca și cureaua lata, / Ce Sindicat aveam odată!” Și ce Filarmonică, bună de plata!
Cealaltă minunăție de situație e legată de vrerea schimbării, de către Primăria Sibiu, a numelui străzii Spartacus în Dr. Carl Wolff. Cu surle și tastaturi, Primăria anunța ceva vreme în urmă un megaproiect, prin care se va face joncțiunea între denumiri. Ceea ce nu e chiar o practică activă a municipalității.
Cu puțin înainte de ședința Consiliului Local în care trebuia să se aprobe această inițiativă absolut necesară (!) pentru comunitatea sibiană, primarul Astrid Fodor trimite o „înștiințare”, prin care zice următoarele: „Am luat act de nemulțumirea cetățenilor de pe str. Spartacus cu privire la schimbarea denumirii acesteia în str. Dr. Carl Wolff. În acest context, am purtat discuții cu președintele Asociației Dr. Carl Wolff Sibiu și al Asociației Carl Wolff, Clubul economic al oamenilor de afaceri transilvăneni în Germania, domnul Reinhold J. Sauer, persoana care a transmis propunerea de a denumi o stradă din Sibiu cu numele acestei mari personalități sibiene, și am convenit ca această denumire să fie acordată unei străzi noi care se va crea în Sibiu”.
Auziți minune! Primăria Sibiu chiar a catadicsit să ia în seamă doleanțele cetățenilor și să întoarcă de la înaintare un proiect! Adicătelea, gladiatorii străzii Spartacus s-au răsculat pe orânduire, și-au exprimat nemulțumirile și au dovedit Primăria! Un precedent la auzul căruia nu mi-a venit să cred urechilor! Adicătelea, Primăria chiar dialoghează cu cetățenii! Că despre presă, nici că poate fi vorba. Cei mai bătrâni din media abia dacă își amintesc, în tinerețile lor, cum că Primarul în funcție ar fi organizat cândva parcă o conferință de presă, în care au avut chiar șansa de a adresa o întrebare în folosul cetățenilor!
De aceea, la auzul veștii victoriei spartacusinilor, nu am contenit să mă minunez, să îmi fac cruce cu ambele mâini (și cea ortodoxă, și cea catolică). Ba, mai mult, de atâta emoție am accesat chiar și Budha din dotare, că doar nu m-oi zgârci taman acum la a-mi exprima trăirile, când e vorba de o asemenea schimbare. Mi-am dat cu reveneală, evident, dar încă nu reușesc să mă dezmeticesc întru totul.
Și cum o nenorocire (două, mă rog) nu vine niciodată singură, a mai rămas și Iohannis fără o casă! Bașca, și cu o datorie de un sfert de milion de euro. A luat-o lumea razna cu totul! Vorbăria altui poet, Coșbuc de astă dată: „Nu cerceta aceste legi, / Că ești nebun de le-nțelegi!”
