În Sibiu, aproximativ 60% dintre studenți sunt îngrijorați de starea lor financiară.

Dincolo de forfota dinaintea cursurilor sau de cafelele din campus, comunitatea studențească își scrie propria poveste economică. Am aplicat recent un chestionar în rândul studenților de la licență și master pentru a înțelege mai bine situația lor financiară și în ce măsură sunt afectați de schimbările economice. În total, 72 de studenți au împărtășit modul în care își gestionează banii.

Pentru marea majoritate a respondenților, căminul studențesc rămâne principalul pilon de stabilitate financiară. Cu costuri de cazare care adesesa se situează sub pragul de 500 de lei pe lună, studenții reușesc să aloce o parte din buget și pentru alte activități. În schimb, cei care optează pentru apartamente închiriate (singuri sau cu colegi) simt o presiune mult mai mare, costurile lunare pentru chirie și utilități urcând rapid spre 1.000 – 1.500 de lei.

În ceea ce privește prioritățile lunare, alimentația ocupă primul loc după chirie, cu o medie cuprinsă înre 500 – 1.000 de lei, în timp ce divertismentul și socializarea sunt primele tăiate de pe listă, majoritatea acordând sub 500 de lei. Pentru a se încadra în aceste sume, metoda universală de economisire indicată de aproape toți cei 72 de studenți este prepararea mesei acasă. Totuși, cheltuielile neprevăzute, precum evenimente sociale sau cumpărături impulsive, sunt principalele cauze pentru care studenții ajung să depășească bugetul.

Locurile frecventate: între SuperMama, cafenele, parcuri și campus

Dincolo de medii și cifre, chestionarul scoate la iveală o diferență evidentă între viețile studenților din Sibiu, împărțindu-i în tabere diferite. Între centrul istoric, campus și facultate, timpul liber al studenților variază în funcție de bugetul fiecăruia. Cafenelele, localurile sau terasele precum Hug, Turtha și SuperMama sunt în partea opusă a lanțurilor de supermarket-uri, parcurilor și terenurilor de baschet sau padel.

Pe de-o parte, există o categorie de studenți care trec prin facultate fără o presiune financiară majoră. Aceștia se bazează pe o organizare riguroasă, pe economii sau pe spijin dublu (ajutor de la familie combinat cu burse sau job). Pentru ei, Sibiul este un oraș al oportunităților și al socializării active. Frecventează cafenele și localuri din centrul istoric al Sibiului.

La polul opus se află tinerii care resimt din plin presiunea economică, bifând un nivel de stres de nota 4 sau 5, pe o scară de la 1 la 5. Pentru aceștia, scumpirile din ultimul an au transformat ieșirile în oraș în ceva mult mai rar. Distracția a fost înlocuită de împărțirea timpului între job și facultate:

Perspectiva psihologică: impactul anxietății financiare

Stresul în legătură cu situația financiară este unul mare raportat la numărul de studenți respondenți. Peste 50% dintre respondenți declară un nivel de stres ridicat.

Studiile arată că stresul financiar are un impact negativ atât asupra performanțelor academice, cât și asupra sănătății mintale. Pe plan academic, este afectată capacitatea de concentrare și învățare. Pe plan psihologic, dificultățile financiare pot conduce la anxietate, depresie sau stres cronic. De asemenea, studiile menționează că este un cerc vicios: problemele financiare pot conduce la probleme de sănătate mintală, iar problemele de sănătate mintală îngreunează capacitatea de a-ți gestiona situația financiară.

Părerea psihologului Adrian Bratu – „Acest stres poate să influențeze arhitectura psihologică a viitorului adult”

Cu o vastă experiență în terapia adresată adulților, copiilor și adolescenților, psihologul Adrian Bratu a oferit pentru Sibiu100 o analiză asupra acestei situații:

„Din punctul meu de vedere discrepanța dintre costul vieții de student și resursele studenților din ziua de azi (pentru cei mai mulți dintre ei) creează un mediu de supraviețuire, nu doar de învățare. Totodată, trebuie să fim conștienți de faptul că acest stres poate să influențeze arhitectura psihologică a viitorului adult prin două mecanisme psihologice cum ar fi:

– Eroziunea stimei de sine: studentul care caută doar reduceri de subzistență sau refuză o ieșire, internalizează adesea un sentiment de inadecvare care poate să ducă până la sentimentul de „rușine a sărăciei”.

– mentalitatea de deficit: atunci când mintea este ocupată constant cu „vânatul reducerilor”, resursele cognitive sunt direcționate către supraviețuirea imediată. Pe termen lung, acest lucru poate duce la o dificultate de a face planificări strategice sau de a investi în sine, individul rămânând blocat într-o stare de hiper-vigilență față de bani, chiar și după ce situația financiară se ameliorează.

Totuși, această situație nu este total nouă. Au trăit-o numeroase generații, care, acum, se prezintă într-un mod funcțional și echilibrat în raport cu cerințele vieții. Tocmai pentru că vârsta de 20+ vine cu o ”dotare biologică” și psihologică unică: reziliența emergentă. Creierul tânăr este încă în dezvoltare (în special cortexul prefrontal). Aceasta le permite studenților să găsească soluții creative (dezvoltare de micro-comunități, resurse economice conexe, gătitul în grup, strategii de economisire) pe care un adult le-ar putea găsi epuizante. În plus, flexibilitatea psihică și identitatea lor în plină construcție le va permite să își păstreze demnitatea chiar și în condiții de austeritate.

Nu în ultimul rând aș sublinia o caracteristică specifică tinerilor în general: coeziunea grupului. Studiile arată că privațiunile împărtășite pot crea legături extrem de puternice. Apartenența la un grup care „duce greul” împreună poate funcționa ca un tampon împotriva aspectelor negative ale acestei situații.

Vocea studenților

Unii dintre respondenți și-au exprimat dorința de a răspunde pe larg în urma chestionarului.

Homorodean Robert Daniel este student în anul III și cheltuie aproximativ 1000 de lei pe lună, incuzând plata lunară a căminului. „Nu mă simt stresat cu banii pentru că am lucrat pe toată perioada facultății și am un fond de urgență în caz extrem.” El frecveantează cafenele sau restaurante, dar destul de rar, pentru că alege să își gătească. Gătitul acasă este metoda cea mai des întâlnită de a economisi bani.

Robert a oferit și câteva sfaturi de activități care nu afectează bugetul: „Baza sportivă Obor că-i gratis la tenis și ieftin pentru fotbal, expoziții când se deschid, teatru ocazional, biblioteca universitară și județeană”.

„Nu sunt genul care să piardă timpul.”

Acesta a lucrat pe toată perioada facultății, însă nu simte că a pierdut nimic: „Nu sunt genul care să piardă timpul. Am ales să nu am atât de mult timp liber pentru a nu avea un stres financiar dar și pentru că unele hobby-uri necesită bani. […] Cheltui o suma destul de mică pentru că îmi gătesc eu și în rest nu cumpăr compulsiv”.

Diana Enea, studentă în anul I la master, ne-a mărturisit că cheltuie aproximativ 2.000 de lei pe lună. Această sumă, însă, îi acoperă doar nevoile de bază, precum căminul și alimetația. „Marea majoritate a sumei alocate pentru o lună o folosesc pentru alimentație și plata căminului, dar renunț la alte nevoi, precum haine”. Ea ne-a spus că încearcă, o dată la 3 luni, să aloce din buget și pentru celelalte nevoi.

Pavel Bogdan Niculin e în anul II la Inginerie, Robotică și locuiește în chirie. Acesta cheltuie între 2.000- 2.500 de lei pe lună.

„Nu sunt stresat că rămân fără bani, dar câteodată mai fac concesii în sensul în care aleg să nu îmi iau un lucru dorit în favoarea altuia.”

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI