Românii economisesc din frică, nu pentru prosperitate: concluziile alarmante ale unui nou studiu

Cele mai citite

Patru din zece români spun că au în prezent bani puși deoparte sau investiții active, însă pentru majoritatea economisirea nu reprezintă o strategie de îmbogățire, ci o formă de protecție împotriva nesiguranței economice.

Aceasta este concluzia principală a studiului „Atitudinile de economisire și investiții în România”, realizat în aprilie 2026 de agenția Wisemetry Research la comanda Tavex România.

Cercetarea, realizată online pe un eșantion de 1.921 de respondenți, a analizat modul în care românii economisesc, motivele pentru care o fac și nivelul de încredere pe care îl au în propriile decizii financiare într-un context dominat de inflație și incertitudine economică.

Datele arată că economisirea există în România, dar este departe de a fi un obicei generalizat. Nivelurile cele mai ridicate de economisire sunt întâlnite în București și în marile orașe, în rândul persoanelor cu studii superioare și venituri mai mari.

Publicitate

La polul opus se află mediul rural și categoriile cu venituri și educație reduse.

„Am realizat acest studiu pentru că discuția despre economisire și investiții în România este de multe ori bazată pe percepții, nu pe date reale despre comportamentul oamenilor.

Am vrut să înțelegem ce îi determină pe români să economisească, ce bariere au și câtă încredere au în propriile decizii financiare.

Credem că educația financiară trebuie construită pornind de la realitatea comportamentelor și a temerilor oamenilor, nu doar din teorie”, a declarat Victor Dima, Manager de Trezorerie în cadrul Tavex România.

Cea mai importantă concluzie a studiului este că românii economisesc în primul rând din teamă și nevoia de siguranță.

Nu mai puțin de 86% dintre cei care pun bani deoparte spun că fac acest lucru pentru situații de urgență sau pentru protecție financiară.

În schimb, doar 13% afirmă că economisesc pentru a-și crește averea sau pentru dezvoltare financiară pe termen lung.

Majoritatea celor care reușesc să economisească pun deoparte sume relativ mici. Potrivit studiului, 60% economisesc cel mult 10% din venituri, iar media ponderii economisite este de 12% din venitul personal.

Bărbații tind să economisească mai mult decât femeile, în timp ce femeile se regăsesc mai frecvent în categoriile cu economii reduse.

Situația rezervelor financiare este și ea fragilă. Aproape o treime dintre cei care economisesc spun că ar putea acoperi mai puțin de trei luni de cheltuieli dacă și-ar pierde veniturile. Alți 31% ar rezista între trei și cinci luni, iar doar 19% afirmă că au economii suficiente pentru mai mult de un an.

Studiul scoate în evidență și preferința românilor pentru forme simple și accesibile de economisire.

Cei mai mulți aleg produsele bancare clasice: 60% folosesc conturi de economii sau depozite bancare, iar 39% își păstrează banii în conturi curente.

Totuși, un procent impresionant, 42% dintre cei care economisesc, spun că păstrează numerar în casă.

În paralel, 29% dețin pensii private facultative, 26% au investiții imobiliare, iar 17% investesc în fonduri mutuale sau alte fonduri de investiții.

În fața inflației, românii par să aibă mai multă încredere în activele tangibile decât în produsele financiare complexe. Aurul este văzut drept una dintre cele mai importante metode de protejare a valorii banilor, la un nivel similar cu investițiile imobiliare.

Deși 43% dintre cei care economisesc spun că pun bani deoparte în mod regulat, cercetarea arată că disciplina financiară este strâns legată de stabilitatea veniturilor.

Persoanele cu venituri mari și educație ridicată economisesc constant, în timp ce gospodăriile vulnerabile reușesc să pună bani deoparte doar atunci când apar venituri suplimentare.

Perspectivele pentru următoarele 12 luni rămân prudente. O treime dintre cei care economisesc cred că vor reuși să pună mai puțini bani deoparte sau chiar deloc, din cauza inflației și a costului ridicat al vieții. Doar 14% se așteaptă să economisească mai mult decât anul trecut.

Pentru a putea pune mai mulți bani deoparte, cei mai mulți români spun că ar reduce cheltuielile pentru ieșiri în oraș, vacanțe sau alte cheltuieli considerate neesențiale. Procentul celor care ar face aceste sacrificii ajunge la 56%.

„Datele arată foarte clar că, în România, economisirea este asociată în primul rând cu protecția și reducerea anxietății financiare.

Nu vorbim predominant despre investitori orientați spre randament, ci despre oameni care încearcă să construiască un minim sentiment de siguranță într-un context economic perceput ca instabil”, a declarat Tania Chilin, Research Consultant Wisemetry.

Contextul economic general contribuie puternic la această stare de precauție.

România se află printre puținele state europene cu rată negativă de economisire a gospodăriilor, de -1%, ceea ce înseamnă că populația cheltuiește, în medie, mai mult decât reușește să economisească. Spre comparație, media Uniunii Europene este de aproximativ 15%.

Potrivit studiului, 74% dintre românii care economisesc sunt preocupați de inflație, iar teama că banii își pierd valoarea influențează direct modul în care aleg să economisească și să investească.

Chiar dacă 88% dintre respondenți spun că se simt informați atunci când iau decizii financiare, studiul scoate la iveală și vulnerabilități importante. Aproape o treime, mai exact 32%, afirmă că au pierdut bani din cauza unor decizii financiare pe care le consideră evitabile.

„Există un tipar regional observat și în țări precum Bulgaria, Ungaria și Polonia: preferința pentru active reale și tangibile față de produse financiare complexe.

Această preferință spre un tip de economisire defensivă nu este echivalentă cu absența strategiei, ci este o abordare adaptată unui context în care neîncrederea și volatilitatea percepută fac din precauție răspunsul rațional”, a declarat Prof. Univ. Dr. Rodica Ianole-Călin, Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București.

Concluzia generală a cercetării este clară: românii sunt dispuși să economisească, însă presiunea economică, veniturile insuficiente și nivelul inegal de educație financiară transformă economisirea într-un mecanism de apărare și supraviețuire, nu într-o strategie de prosperitate pe termen lung.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

spot_img
Ultimele știri

DNA deschide dosar penal „in rem” în cazul Oana Gheorghiu. Fostul șef ADR acuză presiuni și trafic de influență

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au deschis un dosar penal „in rem” în urma plângerii depuse de fostul președinte...

Publicitate

spot_img

Știri pe același subiect