Anul 2025 s-a remarcat în România printr-un caracter termic extrem de cald, situându-se pe locul 4 în topul celor mai calzi ani din România. Topul a fost realizat pe baza datelor provenite de la 29 de stații meteorologice cu șir complet în perioada 1991–2025, conform Direcției Meteorologice Regionale Transilvania Sud, cu sediul în Sibiu.
De asemenea, regimul pluviometric dominant a fost deficitar la nivel național, confirmând tendințele recente de încălzire climatică. În cursul verii 2025 au fost mai multe perioade cu temperaturi ridicate. La toate stațiile de șes s-a depășit pragul de caniculă, respectiv de 35 de grade, astfel: 36,7 grade la Sibiu Zoo în 4 iulie, 36,6 grade la Dumbrăveni în 26 iulie, 36,2 grade la Sibiu în 7 iulie și 35,6 grade la Boița în 4 iulie.
La munte cele mai ridicate temperaturi înregistrate au fost de 29,2 grade la Păltiniș în 26 iulie și 21 de grade la Bâlea-Lac în 26 iulie.
La nivel anual, abaterile au fost pozitive la toate stațiile
În ceea ce privește comparația dintre temperaturile maxime înregistrate în cursul anului 2025 și media climatologică din intervalul 1991-2020, acestea au fost în general mai mari, dar au existat și perioade cu valori ușor mai scăzute față de medie (februarie, mai, octombrie). Media temperaturilor maxime înregistrate la stațiile Sibiu-Cristian și Sibiu-Zoo sunt apropiate ca valoare, în lunile de vară (mai, iunie, iulie, august) cele de la Zoo fiind ușor mai mari față de Sibiu-Cristian, iar în rest ușor mai scăzute.
Abaterea față de norma climatologică 1991-2020 a temperaturilor maxime din 2025 a fost negativă în lunile mai și octombrie la toate stațiile, în februarie la Sibiu și la stațiile de munte și pozitivă în lunile ianuarie, februarie la Dumbrăveni și în lunile martie, aprilie, iunie, iulie, august, septembrie, noiembrie și decembrie la Boița. La nivel anual, abaterea a fost pozitivă la toate stațiile meteorologice din județ.
Abaterea față de norma climatologică 1991-2020 a temperaturilor minime din 2025 a fost negativă în lunile februarie și mai, la toate stațiile, octombrie (fără Sibiu), iunie (fără Dumbrăveni), august (fără Sibiu, Boița, Dumbrăveni) aprilie și pozitivă în lunile ianuarie, martie, aprilie, iunie (fără Dumbrăveni) iunie, octombrie, noiembrie și decembrie. La nivel anual, abaterea a fost pozitivă la toate stațiile.
În ceea ce privește temperatura medie lunară din 2025, comparativ cu media climatologică lunară a perioadei de referință 1991-2020, aceasta a avut valori mai mici în lunile februarie, mai, octombrie la toate stațiile meteorologice și mai mari în rest (ianuarie, martie, aprilie, iunie, iulie, august, septembrie, noiembrie și decembrie). La nivel anual, abaterile au fost pozitive la toate stațiile.
Precipitațiile, trend negativ
Din punct de vedere pluviometric, anomaliile (calculate în %) au fost negative în opt din cele 12 luni ale anului. În aceste luni, cantitatea de precipitații lunară, media pe ţară, a fost mai mică față de media intervalului de referință standard (1991 – 2020) cu valori cuprinse între 1,8 % (iulie) şi 78,2 % (iunie). În restul următoarelor 4 luni, abaterile au fost pozitive, valorile acestora fiind cuprinse între 27,7 % (martie) și 97,9 % în noiembrie.
Caracterul neuniform al distribuției precipitațiilor se remarcă și în distribuția anomaliilor la nivel național. Astfel, în anul 2025, abaterile cantității lunare de precipitații au înregistrat valori pozitive extreme, în lunile mai, octombrie și noiembrie, de peste 200%. Cu toate acestea, anomaliile negative ale cantităților lunare de precipitații au fost dominante în acest an, cu precădere în lunile ianuarie, februarie, aprilie, iunie, august, septembrie și decembrie, cu valori ale abaterilor negative cuprinse între 30% și 60%.
Creștere a anomaliilor pozitive în ultimii 30 de ani
Dacă în cazul distribuției temperaturilor anuale se remarcă o creștere clară a anomaliilor pozitive din ultimii 30 de ani, în cazul distribuției abaterii cantității anuale de precipitații, din perioada 1961 – 2025, nu se poate identifica un semnal climatic concludent, de creștere sau scădere. Cu toate acestea, anul 2025 a fost un an deficitar, caracterizat prin dominanța anomaliilor negative cu valori cuprinse între -10% și -30%, chiar dacă s-au înregistrat extreme ale anomaliilor pozitive anuale de peste 50%.
La nivelul județului Sibiu, cantitățile de precipitații căzute au fost în general mai mici față de media climatologică 1991-2020, existând perioade cu cantități înregistrate mai mari față de medie la toate stațiile (martie, mai, iulie la Boița, Păltiniș, Bâlea, octombrie și noiembrie) și mai mici decât media climatologică (în lunile ianuarie, februarie, aprilie, iunie, octombrie la toate stațiile), cu un minim însemnat în luna iunie la toate stațiile și cu maxime importante în lunile mai, iulie, octombrie și noiembrie.
Abaterea față de norma climatologică 1991-2020 a precipitațiilor din 2025 a fost negativă în lunile ianuarie, februarie, aprilie, mai (Păltiniș), iunie, iulie (Sibiu, Păltiniș), august, septembrie (mai puțin Bâlea-Lac), decembrie la toate stațiile și pozitivă în martie, mai (fără Păltiniș), iulie (fără Sibiu, Păltiniș), octombrie, noiembrie la toate stațiile. La nivel anual, abaterea a fost în general negativă, exceptând Bâlea-Lac, unde a fost ușor pozitivă. Un deficit important a fost înregistrat la Păltiniș (252,7 l/mp).
Numărul de informări/atenționări/avertizări de scurtă durată emise în cursul anului 2025 a fost de 234 și au fost emise în 148 zile, adesea mesajul de avertizare a conținut două sau chiar patru mesaje de avertizare diferite.
Avertizări de tip nowcasting (radar, imediate)
Sunt avertizări emise pe o perioadă de 30 minute până la 6 ore și se emit atunci când se observă producerea inevitabilă a unor fenomene periculoase, care nu pot fi surprinse cu exactitate de avertizările sinoptice sau buletinele meteorologice. La emiterea lor se folosesc produsele radar, precum și cele satelitare, ținând cont și de variația parametrilor meteorologici măsurați la stațiile meteo (variația direcției și intensificarea vântului, variația presiunii aerului și a temperaturii, apariția fenomenelor orajoase, evoluția norilor).
Avertizările privind instabilitatea atmosferică se emit pe perioade mai scurte, în funcție de evoluția sistemelor convective, care pot suferi rapid modificări importante. În schimb, cele pentru ceață și vânt se pot emite pe o perioadă mai lungă (până la 6 ore) și cu anticipație mai mare, fiind mai ușor predictibile în anumite situații sinoptice.
Avertizările nowcasting pot fi emise pentru unul sau mai multe fenomene periculoase, la nivelul unuia sau mai multor județe. Din totalul de 540 de avertizări nowcasting emise de SRPV Sibiu în cursul anului 2025, 158 au vizat județul Sibiu. Avertizările au fost emise pentru fenomene de instabilitate asociate cu grindină, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie, ceață, polei.
Cele mai frecvente avertizări nowcasting, au fost date pentru zona Valea Oltului privind intensificările de vânt, cu extindere spre municipiul Sibiu, la trecerea unor fronturi, în zona montană înaltă, iar în sezonul convectiv au fost asociate și cu fenomene de instabilitate. Avertizările de ceața au fost cele mai multe în ultimele două luni ale anului: în luna decembrie (41) și noiembrie (31) din totalul de 94 emise tot anul.
Despre Direcția Meteorologică Regională Transilvania Sud, cu sediul în Sibiu
Direcția Meteorologică Regională Transilvania Sud, cu sediul în Sibiu, a fost înfiinţată în aprilie 1999 şi este una dintre cele şapte Direcții Meteorologice Regionale ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie R.A Bucureşti. Activitatea de prognoză meteorologică s-a desfăşurat însă sub coordonarea Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie Bucureşti de peste 75 de ani.
Direcția acoperă cele şase judeţe ale regiunii Transilvania Sud, cu o suprafaţă de 34.015 km², având în componenţă: Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Sibiu, Serviciul Meteorologic de Asigurare a Calităţii Sibiu şi Târgu-Mureş, radarul meteorologic de la Târnăveni – Bobohalma şi 27 de staţii meteorologice, din care 7 autonome (Batoș, Tâgu-Mureș parc, Odorhei, Dumbrăveni, Blaj, Boița, Sibiu-zoo), 5 de munte (Bâlea-Lac, Păltiniş, Lăcăuţi, Bucin şi Roşia-Montană) şi 7 staţii cu activitate de agrometeorologie (Sibiu-Cristian, Dumbrăveni, Sebeş, Târgu-Mureş, Sărmaşu, Miercurea-Ciuc, Braşov).
Sibiul are 6 stații meteorologice (din cele 27)
În cadrul activității de supraveghere meteorologică, la cele 27 de staţii meteorologice sunt efectuate observaţii asupra parametrilor şi fenomenelor meteorologice, care ulterior intră în componenţa bazei naţionale de date meteorologice. În judeţul Sibiu sunt 6 staţii meteorologice (Sibiu-Cristian, Sibiu-Zoo, Dumbrăveni, Boiţa, Bâlea-Lac şi Păltiniş) şi Serviciul Regional de Prognoză a Vremii.
Serviciul Regional de Prognoză a Vremii (SRPV) Sibiu elaborează diagnoze si prognoze meteorologice pentru 4 până la 7 zile, informări si atenţionări de producere a fenomenelor meteorologice periculoase imediate (tip nowcasting) sau sinoptice (cu un avans de 1…2 zile), care sunt transmise administraţiilor locale şi ISUJ-urilor din cele 6 judeţe aflate în aria de supraveghere, mass-mediei, C.N.A.I.R., Transelectrica şi altor instituţii, deserviri cu produse meteorologice (diagnoze şi prognoze) la solicitarea diverşilor agenţi economici (pe bază de contracte sau comenzi) sau persoane fizice; punem la dispoziţia studenţilor şi a tuturor unităţilor de învăţământ date meteorologice pentru întocmirea lucrărilor de licenţă, doctorat, cercetări ştiinţifice; asigurăm accesul elevilor şi studenţilor la staţiile meteorologice şi la Serviciul de Prognoză a Vremii cu prilejul diverselor activităţi care implică cunoaşterea naturii şi a fenomenelor meteorologice în cadrul programului Şcoala altfel, a zilei Mondiale a Meteorologiei, la cerere.
SRPV Sibiu, singurul centru de prognoză din ţară unde sunt elaborate buletine nivometeorologice
SRPV Sibiu este singurul centru de prognoză din ţară unde sunt elaborate buletine nivometeorologice, privind riscul de avalanşă pentru masivele Făgăraş, Bucegi, Parâng-Șureanu, Țarcu-Godeanu, Vlădeasa-Muntele Mare, Rodnei, Călimani-Bistriței, Ceahlău. Observaţiile specifice asupra stratului de zăpadă sunt efectuate la 11 staţii meteorologice din ţară, din care una din cadrul DMR Transilvania-Sud Sibiu (Bâlea-Lac) – Fig.1.
În cursul anului 2025, Direcția Meteorologică Regională Transilvania Sud, prin Serviciul Regional de Prognoză a Vremii a elaborat un numar de 730 buletine meteorologice, ce conţin diagnoza pe 24 de ore şi prognoza pe 4 zile, care au fost transmise Instituţiei Prefectului şi ISUJ-urilor din cele 6 judeţe monitorizate. Au fost emise în total 540 de atenţionări de producere a fenomenelor meteorologice periculoase imediate (nowcasting), precum şi un total de 234 informări, atenţionări sinoptice cod galben și avertizări portocaliu și roșu de producere a fenomenelor meteorologice periculoase. Au fost elaborate și 40 de buletine nivometeorologice şi 38 de informări nivometeorologice asupra riscului de producere a avalanşelor.
