Tradiția clăcii la coasă, considerată de directorul Muzeului ASTRA, Ciprian Ștefan, drept „stand-up comedy-ul” satului românesc de odinioară, a prins viață ieri dimineață, la primele ore, în Dumbrava Sibiului. Începând cu ora 7:00, în sectorul Textile, participanți de toate vârstele, printre care s-a numărat și Dumitru Budrala, directorul Astra Film Festival, au lăsat confortul urban pentru a cosi iarba plină de rouă.
Rouă, 7.000 de metri pătrați și revederea nostalgicilor
Odată cu primele raze ale soarelui, liniștea din Dumbrava Sibiului a fost spartă de fâșâitul ritmic al lamelor prin iarba udă. Clăcașii știu bine regula de aur: roua dimineții face iarba fragedă, iar coasa alunecă mult mai ușor.
Potrivit lui Ovidiu Baron, directorul general adjunct al Muzeului ASTRA, evenimentul atrage de la an la an tot mai mulți participanți. Miza de ieri dimineață a fost una ambițioasă: cosirea manuală a aproximativ 7.000 de metri pătrați de fâneață.
„Vin nostalgicii care au prins cositul la țară și care acum nu mai practică, pentru că s-a motorizat totul. Pe lângă partea funcțională, este un exercițiu de socializare și un prilej de revedere, pentru că sunt câțiva cosași care vin în fiecare an”, a explicat Ovidiu Baron, adăugând că prima coasă din an este mereu „cea mai prizată”, oferind cea mai mare și consistentă cantitate de fân.
„Stand-up comedy-ul” satului românesc
Mai presus de efortul fizic, claca a reînviat exact acea atmosferă vibrantă a satului de altădată, devenind un liant pentru comunitate. Tăiatul ierbii nu s-a făcut în tăcere, ci însoțit de glume și tachinări.
„Stand-up comedy-ul l-a inventat claca la coasă din satul românesc. Se adunau toți bărbații din sat, era mâncare cu povești, cu glume, cu tot. Era găsit tot timpul un păcălici care era de corvoadă: trimis după apă sau i se arunca o piatră pe brazdă ca să-i iasă coasa”
a povestit amuzat managerul muzeului, Ciprian Ștefan.
Pentru regizorul Dumitru Budrala, revenirea în brazdă este de-a dreptul terapeutică. Dacă în tinerețe cositul era o obligație care te scotea din pat la 5 dimineața indiferent de vreme, astăzi a devenit o plăcere: „Pune tot organismul în mișcare: picioare, corp, brațe, inclusiv mintea”.
Fân pentru la iarnă și un ecosistem protejat
Acțiunea de la Muzeul ASTRA nu este doar o reconstituire istorică, ci o necesitate practică și ecologică. Iarba proaspăt cosită va fi lăsată la uscat pentru a deveni hrana de la iarnă a ovinelor, bovinelor și cailor din gospodăriile muzeului.
Totuși, de ce să depui acest efort manual pe suprafețe atât de mari, când există utilaje moderne? Răspunsul este unanim: protejarea biodiversității.
Dumitru Budrala a explicat că utilajele grele distrug ecosistemul, în timp ce tăietura manuală face solul mai hrănitor pentru toate speciile care depind de el. În același timp, reprezentanții muzeului preferă să lase iarba să crească înaltă în anumite zone, în loc să le pășuneze activ.
„Dacă am pășuna peste tot, sunt foarte multe specii de plante care s-ar pierde. Ele au nevoie să înflorească și să se transforme în semințe”,
a concluzionat Ovidiu Baron.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu100.ro. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășeștii cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
