Guvernul deschide piața muncii pentru angajații din afara UE. Lista celor 236 de meserii cu deficit de personal a fost publicată.

Lipsa forței de muncă a ajuns la un nivel fără precedent în România, iar autoritățile încearcă să acopere golurile din economie prin recrutarea de angajați din state din afara Uniunii Europene.

Ministerul Muncii a făcut publică, pentru prima dată, lista oficială a celor 236 de ocupații considerate deficitare, în care companiile pot angaja mai ușor lucrători extracomunitari, în baza prevederilor OUG nr. 32/2026.

Decizia vine în contextul în care Executivul a aprobat pentru anul 2026 un contingent de 90.000 de noi lucrători străini, în timp ce numărul celor care activează deja în România continuă să crească și a atins un nou maxim.

Cele mai căutate locuri de muncă

Printre ocupațiile pentru care angajatorii spun că nu mai găsesc personal se află manipulanții de mărfuri, curierii, muncitorii necalificați din construcții, asamblatorii de piese, ajutoarele de bucătar, spălătorii de vase, lucrătorii comerciali, ambalatorii, personalul de curățenie și muncitorii pentru prelucrarea materialelor.

De asemenea, lipsa de personal afectează și meseriile calificate.

Sudorii, bucătarii, șoferii, fierarii betoniști, dulgherii, zidarii, îngrijitorii de clădiri sau de animale și agenții de curățenie sunt printre cei mai greu de recrutat.

De ce refuză românii aceste locuri de muncă

Reprezentanții mediului de afaceri spun că problema nu ține exclusiv de salarii.

Elena Panțiru, cofondatoare a Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România, afirmă că mulți dintre candidați își doresc venituri ridicate și condiții comparabile cu cele din vestul Europei, chiar și atunci când nu au experiența sau calificarea necesară.

În același timp, o parte dintre românii care au o meserie aleg să lucreze pe cont propriu sau să își dezvolte propriile afaceri, în loc să accepte un contract de muncă.

Panțiru a povestit, pentru Economica, și un caz întâlnit recent în timpul unui proces de recrutare.

„Zilele trecute am participat la un interviu cu două persoane trimise de AJOFM la un angajator, pentru postul de spălător de vase într-un restaurant.

Ambele persoane au spus că nu pot ocupa postul deoarece nu pot lucra în picioare, distanța până la locul de muncă este prea mare sau au diverse afecțiuni, deși nu aveau niciun document medical care să confirme aceste probleme.

Mai mult, au refuzat chiar și să viziteze bucătăria restaurantului”, a explicat reprezentanta patronatului.

Potrivit acesteia, situațiile în care angajatorii găsesc prin intermediul AJOFM persoane interesate și potrivite pentru posturile disponibile sunt din ce în ce mai rare.

„În ultimii ani, din documentele emise de AJOFM am observat că foarte rar există în baza de date persoane care să corespundă cerințelor angajatorilor și care să fie interesate de angajare.

Atunci când sunt publicate anunțuri la nivel național, dacă primim unul, cel mult două sau trei CV-uri pe an, constatăm că persoanele respective nu au pregătirea necesară pentru postul disponibil”, a completat Panțiru.

Muncitorii din Asia acoperă lipsa de personal

Specialiștii explică faptul că multe dintre aceste locuri de muncă presupun efort fizic ridicat, program solicitant și oportunități limitate de avansare, motive pentru care sunt tot mai des evitate de români.

În lipsa candidaților din țară, firmele și-au îndreptat atenția către state asiatice.

La sfârșitul anului 2025, peste 148.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene aveau permis de ședere pentru muncă în România, un nivel record, cu aproape 48% mai mare decât în anul precedent și aproape dublu comparativ cu 2023.

Cei mai mulți provin din Nepal și lucrează în domenii precum construcțiile, curieratul, industria alimentară, restaurantele, serviciile de curățenie și logistica.

Reguli mai dure pentru firmele de recrutare

Odată cu publicarea listei ocupațiilor deficitare au intrat în vigoare și noile prevederi din OUG nr. 32/2026, care înăspresc condițiile pentru companiile ce recrutează personal din afara Uniunii Europene.

Eugen Saulea, CEO al ESSA Group, spune că legislația anterioară permitea aproape oricărei firme cu minimum un an de activitate să aducă muncitori străini.

Noile reguli impun însă garanții financiare mai consistente, măsură care, potrivit acestuia, va reduce semnificativ numărul firmelor autorizate să desfășoare astfel de activități.

Prin aceste modificări, autoritățile susțin că urmăresc limitarea abuzurilor și direcționarea recrutării de muncitori extracomunitari doar către domeniile în care deficitul de personal este real și documentat.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007