România a repus, temporar, în funcțiune capacități de producție pe cărbune, în contextul deficitului de energie provocat de oprirea reactoarelor de la Cernavodă și de seceta severă. Presa internațională analizează revenirea cărbunelui în sistemul energetic românesc, într-un moment în care Bucureștiul încearcă să stabilească ritmul renunțării la acest tip de energie.
Publicația de specialitate CEENERGYNEWS relata miercuri că două unități pe cărbune au fost repornite pentru a compensa o parte din capacitatea de producție pierdută.
Unitatea 4 a centralei termice pe lignit de la Rovinari a fost repusă în funcțiune pe 17 august, după ce fusese scoasă din exploatare. Unitatea poate asigura o putere suplimentară de aproximativ 300 MW. În paralel, a fost reactivată și o unitate de rezervă a centralei pe cărbune de la Paroșeni.
Potrivit CEENERGYNEWS, producția de energie pe gaze se menține la un nivel ridicat, în timp ce condițiile meteorologice favorabile susțin producția fotovoltaică, relatează Mediafax.
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă a pus presiune pe sistem
Repornirea centralelor pe cărbune vine după oprirea reactoarelor de la Cernavodă, în contextul secetei severe și al scăderii nivelului Dunării.
Reuters relata pe 13 august că Nuclearelectrica a început oprirea celui de-al doilea reactor funcțional de la Cernavodă, după ce primul fusese oprit la sfârșitul lunii iulie.
Cele două reactoare au o putere instalată de câte 706 MW. Oprirea lor a eliminat temporar din sistem o capacitate importantă de producție de energie electrică.
În acest context, Guvernul a declarat alertă energetică pentru luna august, iar autoritățile au apelat la alte capacități de producție pentru a compensa deficitul.
Reuters arăta că România încearcă, în același timp, să crească producția din surse eoliene și hidroenergetice și să reducă temporar consumul în perioadele de vârf.
Cărbunele revine într-un moment sensibil pentru România
Revenirea temporară a cărbunelui are loc în timp ce România se află în mijlocul unei dispute privind eliminarea treptată a centralelor pe combustibili fosili.
Publicația New Eastern Europe a publicat miercuri o analiză intitulată „Romania’s coal reflex: how an ad-hoc alliance is gambling with Brussels’s last deadline”, în care discută presiunile politice și energetice din jurul eliminării cărbunelui.
Expresia „reflexul cărbunelui” descrie revenirea la această sursă de energie într-un moment în care România are angajamente privind reducerea emisiilor și tranziția către un sistem energetic mai curat.
Analiza pornește de la modificările legislative adoptate în Parlament pe 5 august. Una dintre prevederile criticate stabilește, în esență, că o centrală pe cărbune sau lignit nu ar trebui închisă înainte ca o capacitate de înlocuire să fie construită și pusă în funcțiune.
În ultimii ani, autoritățile române au anunțat închiderea treptată a unităților pe cărbune și înlocuirea acestora cu centrale pe gaze și capacități de producție din surse regenerabile.
O revenire temporară, nu o renunțare la tranziția energetică
Repornirea unor centrale pe cărbune nu înseamnă că România a renunțat la obiectivele de decarbonizare. Ea evidențiază însă vulnerabilitățile unui sistem energetic aflat în tranziție, în special atunci când mai multe capacități importante devin indisponibile simultan.
În cazul României, combinația dintre oprirea reactoarelor de la Cernavodă, producția hidro afectată de secetă și necesitatea menținerii echilibrului în sistem a readus temporar centralele pe cărbune în centrul atenției.
Situația arată și provocarea cu care se confruntă România în procesul de tranziție energetică: închiderea capacităților pe cărbune trebuie sincronizată cu punerea în funcțiune a unor surse alternative suficient de stabile pentru a asigura securitatea energetică.
Pentru România, cărbunele pare astfel să revină nu ca soluție pe termen lung, ci ca plasă de siguranță pentru un sistem energetic pus sub presiune de secetă, opriri neplanificate și deficit de producție.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
