Să presupunem că suntem în anul 2027. Municipiul Sibiu a cumpărat și a achitat integral ansamblul fostei Mănăstiri a Ursulinelor, iar problema proprietății este rezolvată. Urmează însă provocarea mult mai dificilă: consolidarea, restaurarea, modernizarea și introducerea clădirilor în circuitul public.
Ansamblul este monument istoric de grupa A, codul relevant este în principal SB-II-m-A-12091.02. Întregul ansamblu este clasat tot în grupa A și se află, suplimentar, în situl protejat „Centrul istoric al municipiului Sibiu”, cod SB-II-s-A-12011 de valoare națională sau universală, și cuprinde mai multe corpuri, curți și spații exterioare. O asemenea investiție poate ajunge la zeci de milioane de euro, în funcție de starea structurală a clădirilor și de funcțiunile alese.
Variante pentru o posibilă analiză
Municipiul nu dorește să contracteze împrumuturi. În aceste condiții, soluția realistă nu ar fi găsirea unui singur program care să suporte întreaga investiție, ci construirea unui „mozaic” de finanțări nerambursabile: fonduri europene, granturi norvegiene, programe naționale și contribuții de la bugetul local.
Analiza poate fi construită pe două scenarii:
- transformarea ansamblului într-un muzeu și centru cultural;
- transformarea sa într-un spațiu educațional, în special pentru învățământ vocațional și artistic.
Etapa fără de care nu poate fi accesată nicio finanțare
Indiferent de destinația aleasă, în primul an Municipiul ar trebui să finanțeze documentațiile pregătitoare. Printre acestea s-ar afla:
- clarificarea situației cadastrale și juridice pentru fiecare corp;
- corelarea clădirilor cu pozițiile din Lista Monumentelor Istorice;
- expertizarea seismică separată a corpurilor;
- studiul istoric și arhitectural;
- releveele și scanarea tridimensională;
- studiile geotehnice, arheologice și de parament;
- expertizarea șarpantelor, zidăriilor și instalațiilor;
- auditul energetic;
- studiile privind securitatea la incendiu și accesibilitatea;
- realizarea unui masterplan pentru întregul ansamblu;
- elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție – DALI;
- stabilirea prin hotărâre a Consiliului Local a destinației de interes public.
Este recomandabil ca ansamblul să fie împărțit în corpuri și etape funcționale distincte. Un proiect poate finanța consolidarea și restaurarea unui corp, altul amenajarea muzeală, iar un al treilea digitalizarea sau activitățile culturale. Cheltuielile trebuie delimitate foarte clar, astfel încât aceeași lucrare să nu fie decontată din două surse.
Varianta 1: Muzeu al Sibiului și centru cultural
Această variantă ar oferi cele mai multe posibilități de finanțare nerambursabilă. Ansamblul ar putea găzdui un Muzeu al Sibiului, galerii, expoziții temporare, ateliere, săli pentru evenimente, spații pentru organizații culturale, curți deschise publicului și zone dedicate industriilor creative.
Granturile SEE și Norvegiene 2021–2028
România și statele donatoare au semnat în mai 2026 memorandumul pentru noua perioadă a Granturilor SEE și Norvegiene. Programul „Cultură” are prevăzut un buget de 40 de milioane de euro și va fi gestionat de Ministerul Culturii.
La momentul redactării acestei analize nu sunt publicate ghidurile viitoarelor apeluri. Prin urmare, nu se poate afirma că în 2027 va exista sigur un apel potrivit Ursulinelor și nici care vor fi valoarea maximă a grantului, contribuția proprie sau categoriile exacte de cheltuieli. Totuși, programul reprezintă una dintre cele mai importante piste pentru un proiect cultural de asemenea amploare.
În Sibiu există deja un precedent foarte relevant: Casa Artelor, restaurată de Muzeul ASTRA prin Programul RO-CULTURA, finanțat din Granturile SEE 2014–2021. Proiectul a beneficiat de un grant de peste 2,4 milioane de euro și a transformat clădirea istorică într-un centru pentru activități culturale, ateliere, expoziții, educație, meșteșuguri și tehnologii digitale. A fost implicat și un partener norvegian, Museene i Sør-Trøndelag.
Modelul Casei Artelor ar putea fi adaptat la o scară mai mare pentru Ursuline: restaurarea unui corp, organizarea unui centru cultural și dezvoltarea unor programe împreună cu parteneri din statele donatoare. Exemplul Casei Artelor arată că Sibiul are deja instituții capabile să gestioneze proiecte culturale internaționale complexe.
Programul Regiunea Centru – restaurarea patrimoniului cultural
Acțiunea 8.1 a Programului Regiunea Centru finanțează conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a monumentelor istorice de grupa A și B. Sunt eligibile, în anumite condiții:
- consolidarea și restaurarea;
- refacerea instalațiilor;
- măsurile pentru eficiență energetică;
- restaurarea componentelor artistice;
- amenajarea curților și a spațiilor exterioare;
- dotările necesare funcțiunii culturale;
- accesibilizarea clădirilor;
- introducerea monumentului în circuitul public și turistic.
În apelurile anterioare, finanțarea nerambursabilă putea ajunge la 98% din cheltuielile eligibile. Pentru a putea aplica, obiectivul trebuia să fie inclus în strategia integrată de dezvoltare urbană și să aibă o funcțiune publică și culturală clară.
Precedentul local este Turnul Sfatului. Proiectul de restaurare și valorificare turistică are o valoare totală de aproximativ 15,93 milioane de lei, dintre care aproximativ 15,56 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Sunt prevăzute restaurarea monumentului, amenajarea pentru vizitare și introducerea unor soluții moderne de prezentare. Proiectul Turnului Sfatului demonstrează că Municipiul Sibiu poate accesa această linie pentru patrimoniu cultural.
Totuși, alocarea cunoscută pentru județul Sibiu în actualele apeluri este epuizată. O nouă oportunitate ar putea apărea prin redistribuirea sumelor necontractate sau prin viitorul program regional de după 2027, dar această posibilitate nu trebuie prezentată ca o finanțare garantată.
O precizare importantă: actualul ghid al Acțiunii 8.1 exclude monumentele care funcționează ca licee, primării, spitale sau alte servicii comunitare. Prin urmare, linia este potrivită scenariului cultural, nu transformării întregului ansamblu într-o școală.
Compania Națională de Investiții
Prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, Compania Națională de Investiții poate finanța obiective incluse în subprograme precum:
- așezăminte culturale;
- unități și instituții de învățământ de stat;
- alte obiective de interes public sau social.
Finanțarea poate acoperi expertize, studii, proiectarea, consolidarea, restaurarea, modernizarea, extinderea și dotarea. Pentru realizarea investiției, imobilul este predat temporar către CNI, după care revine beneficiarului.
Un exemplu din Sibiu este proiectul de consolidare, restaurare și dotare a Centrului cultural și social „Mitropolit Nicolae Bălan”, din bulevardul Victoriei nr. 38. Investiția a fost inclusă în subprogramul „Alte obiective de interes public sau social”, iar contractul a fost atribuit pentru aproximativ 10,3 milioane de lei, fără TVA. Sunt prevăzute consolidarea clădirii, restaurarea, modernizarea și amenajarea mansardei în volumul existent.
Acest proiect arată că CNI poate interveni și asupra unei clădiri istorice din Sibiu pentru a-i atribui funcțiuni culturale și sociale. În cazul Ursulinelor, Municipiul ar putea solicita includerea unui corp sau a unei etape în program. Admiterea nu este însă automată, fiind dependentă de prioritizarea națională și de bugetele anuale ale CNI.
Programul Național de Restaurare și Timbrul Monumentelor Istorice
Programul Național de Restaurare, administrat de Institutul Național al Patrimoniului, poate finanța cercetarea, proiectarea, consolidarea, restaurarea, conservarea și punerea în valoare a monumentelor istorice.
Pentru intervenții punctuale pot fi urmărite și apelurile finanțate prin Timbrul Monumentelor Istorice. În sesiunea din 2026 au fost prevăzute granturi de până la 500.000 de lei pentru intervenții de urgență și de până la 250.000 de lei pentru proiectare, cu o contribuție proprie de minimum 10%.
Finanțări pentru digitalizare și activități culturale
După restaurarea spațiilor, alte programe ar putea finanța conținutul:
- Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare – pentru arhive digitale, tururi virtuale, realitate augmentată, instalații multimedia sau servicii digitale;
- Europa Creativă – pentru expoziții, cooperări internaționale, rezidențe și programe culturale;
- AFCN – pentru proiecte culturale, cercetare, educație prin cultură și activarea spațiilor;
- programele culturale locale și sponsorizările private.
Aceste surse nu finanțează, de regulă, consolidarea structurală principală, dar pot transforma clădirea restaurată într-o instituție vie și atractivă.
Varianta 2: spațiu pentru educație vocațională și artistică
În al doilea scenariu, ansamblul ar deveni sediul unei instituții educaționale: un liceu de artă, un campus vocațional sau un centru în care educația artistică să fie deschisă și comunității.
Clădirea ar putea cuprinde săli de curs, ateliere de pictură și sculptură, studiouri muzicale, săli de repetiții, un auditorium, galerii pentru lucrările elevilor și curți în care să se desfășoare evenimente publice.
Programul Regiunea Centru – infrastructură educațională
Programul Regiunea Centru a avut o linie dedicată infrastructurii pentru învățământul primar și secundar. În apelurile anterioare puteau fi finanțate:
- consolidarea și reabilitarea școlilor;
- modernizarea instalațiilor;
- eficientizarea energetică;
- extinderea spațiilor educaționale;
- dotarea laboratoarelor, atelierelor și sălilor de curs;
- accesibilizarea pentru persoanele cu dizabilități.
Finanțarea nerambursabilă putea ajunge la 98%, în limita condițiilor stabilite prin ghid. Apelul respectiv este închis, iar o finanțare pentru anul 2027 ar depinde de redistribuirea unor fonduri sau de lansarea unei noi linii. Existența precedentelor arată însă că o clădire monument istoric poate primi finanțare regională și pentru o funcțiune educațională, dacă proiectul are avizele necesare.
Cel mai puternic exemplu local este Imobilul Maria Tereza, monument istoric de grupa A, care urmează să fie reabilitat pentru a găzdui, parțial, Școala Gimnazială nr. 18. Proiectul are o valoare totală de aproximativ 70,56 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 44,38 milioane de lei reprezintă fonduri europene și naționale nerambursabile, iar 26,18 milioane de lei trebuie suportate de Municipiul Sibiu, sub forma contribuției proprii și a cheltuielilor neeligibile.
Investiția include consolidarea structurii și a acoperișului, refacerea instalațiilor, utilizarea pompelor de căldură, îmbunătățirea eficienței energetice, restaurarea fațadelor și tratarea umezelii. Clădirea va deservi aproximativ 650 de elevi și 65 de angajați. Proiectul Maria Tereza este dovada locală că patrimoniul și educația pot fi finanțate împreună.
Exemplul evidențiază însă și o realitate importantă: „finanțare europeană” nu înseamnă automat că bugetul local nu va avea o contribuție consistentă. În cazul unei clădiri istorice pot apărea lucrări și costuri neeligibile considerabile.
Un precedent pentru educația artistică: Facultatea de Litere și Arte a ULBS
Un alt exemplu relevant este proiectul Universității „Lucian Blaga” pentru clădirea Facultății de Litere și Arte de pe strada Banatului. Investiția a vizat reabilitarea, consolidarea, extinderea și dotarea infrastructurii educaționale pentru domenii precum teatrul, artele spectacolului și filologia.
Valoarea cererii de finanțare a fost de aproximativ 18,52 milioane de lei, finanțarea nerambursabilă reprezentând 98% din cheltuielile eligibile, la care s-au adăugat contribuția proprie și cheltuielile neeligibile. Proiectul ULBS demonstrează că infrastructura destinată educației artistice poate fi finanțată prin programe europene atunci când proiectul are o funcțiune educațională clară.
Programul național de consolidare seismică
Dacă expertiza tehnică va încadra unul sau mai multe corpuri în clasele de risc seismic RsI sau RsII, Municipiul ar putea solicita finanțare prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.
Programul poate finanța proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare, inclusiv anumite intervenții conexe și măsuri de eficiență energetică. Statutul de monument istoric nu exclude automat imobilul, dar lucrările trebuie avizate de autoritățile din domeniul patrimoniului.
Această finanțare ar putea prelua partea structurală a investiției, iar alte programe ar putea suporta restaurarea, dotările educaționale și amenajarea spațiilor.
Ce ne arată celelalte proiecte din județ
Restaurarea sitului UNESCO de la Biertan, printr-un proiect în valoare de aproximativ 28,48 milioane de lei, confirmă că în județ există capacitate pentru pregătirea și implementarea unor investiții mari în patrimoniu.
Linia utilizată pentru Biertan este destinată mediului rural și nu poate fi aplicată direct municipiului Sibiu. Exemplul rămâne însă relevant pentru dimensiunea intervențiilor și pentru posibilitatea valorificării turistice a patrimoniului prin fonduri regionale.
Cum ar putea fi construit pachetul de finanțare
Pentru varianta culturală, un scenariu posibil ar fi:
- buget local sau Timbrul Monumentelor Istorice pentru studii și proiectare;
- Programul Național de Consolidare Seismică pentru lucrările structurale, dacă imobilul este eligibil;
- Programul Regiunea Centru pentru restaurarea și valorificarea culturală a unuia sau mai multor corpuri;
- Granturile SEE și Norvegiene pentru realizarea centrului cultural și a programelor internaționale;
- CNI pentru un corp cu funcțiuni culturale și sociale;
- PoCIDIF, Europa Creativă și AFCN pentru digitalizare, expoziții și activități.
Pentru varianta educațională:
- buget local și Timbrul Monumentelor Istorice pentru expertize și proiectare;
- Programul Național de Consolidare Seismică pentru componenta structurală;
- o viitoare linie regională pentru infrastructură educațională;
- CNI – subprogramul pentru unități de învățământ;
Concluzie
Restaurarea Ursulinelor fără împrumuturi este posibilă teoretic, dar nu dintr-o singură sursă și nu într-o singură etapă. Ar fi necesar un program desfășurat probabil pe mai mulți ani, construit din granturi europene, fonduri naționale, contribuții locale și finanțări pentru activități.
Varianta muzeală și culturală are acces la o paletă mai largă de finanțări pentru patrimoniu. Varianta educațională beneficiază de programe importante pentru școli și consolidare, dar nu se încadrează în actualele condiții ale liniei regionale destinate patrimoniului cultural.
Precedentele din Sibiu – Casa Artelor, Turnul Sfatului, Maria Tereza, Facultatea de Litere și Arte și Centrul „Mitropolit Nicolae Bălan” – arată că fiecare piesă a acestui mecanism a mai fost folosită. Marea provocare ar fi reunirea acestor experiențe într-un masterplan unic pentru Ursuline.
Toate referirile la apelurile care ar putea fi disponibile în 2027 trebuie tratate ca scenarii de lucru. Eligibilitatea finală, valoarea granturilor și contribuțiile proprii vor putea fi cunoscute numai după publicarea ghidurilor oficiale.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
