Vaccinarea peștilor, revoluționată de ace microscopice din mătase. Cum funcționează noua tehnologie

spot_img
Cele mai citite

Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) și Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) au dezvoltat o metodă inovatoare de vaccinare a peștilor de crescătorie, bazată pe ace microscopice realizate din mătase comestibilă.

Noua tehnologie ar putea reduce stresul asupra peștilor, riscurile pentru angajații fermelor piscicole și costurile asociate vaccinării. Sistemul folosește ace foarte mici, rezistente la apă, care pătrund în pielea peștilor și rămân atașate în timp ce aceștia înoată. Ulterior, materialul se degradează și eliberează vaccinul în organism.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică ACS Nano. Studiul arată că tehnologia poate transporta mai multe tipuri de substanțe, inclusiv vaccinuri bacteriene și vaccinuri pe bază de AND, relatează Mediafax.

De ce este dificilă vaccinarea peștilor în fermele piscicole

Piscicultura reprezintă o sursă tot mai importantă de hrană la nivel mondial, însă bolile pot provoca pierderi economice semnificative. Prevenirea epidemiilor rămâne, astfel, o provocare pentru producători.

În prezent, vaccinarea se realizează, de regulă, prin injectare. Peștii sunt sedați, scoși din apă și transportați pe o bandă unde angajații administrează vaccinul fiecărui exemplar. După procedură, animalele sunt readuse în apă.

Metoda presupune costuri ridicate și multă muncă, dar poate provoca și stres peștilor. În plus, manipularea acelor implică riscuri de accidentare pentru angajați și posibilitatea contaminării încrucișate.

Alternativele, precum administrarea vaccinurilor prin hrană sau direct în apă, nu garantează că fiecare pește primește doza necesară.

Cum funcționează acele microscopice din mătase

Noua soluție utilizează fibroină de mătase, un material biodegradabil, considerat sigur pentru consumul uman. Cercetătorii s-au confruntat însă cu o problemă: în contact cu apa, mătasea se înmoaie și se dizolvă rapid, ceea ce împiedică pătrunderea acelor în pielea peștilor.

Pentru a depăși această dificultate, echipa a aplicat un strat protector de șelac, o rășină naturală utilizată și în industria alimentară și farmaceutică. Acesta protejează acele de umezeală și le menține integritatea înainte de administrare.

Sistemul permite și controlul vitezei de eliberare a vaccinului. În funcție de configurație, substanța activă poate fi eliberată în aproximativ 15 minute sau treptat, pe parcursul a 10 ori 24 de ore.

Un alt avantaj este capacitatea de conservare a materialului genetic. În condiții de depozitare uscată, acele au păstrat aproximativ jumătate din structura plasmidelor ADN după patru săptămâni. Această caracteristică ar putea facilita transportul și utilizarea vaccinurilor în fermele piscicole izolate, unde accesul la lanțul frigorific este limitat.

Vaccinarea peștilor de numai 1-2 grame

Una dintre cele mai importante noutăți este posibilitatea vaccinării exemplarelor foarte mici.

Tehnologia a fost testată pe păstrăv-curcubeu, iar cercetătorii au demonstrat că acele pot administra vaccinuri și peștilor care cântăresc doar unul sau două grame.

Prin comparație, injectarea tradițională este utilizată, de regulă, abia după ce peștii ajung la aproximativ 30 de grame. Astfel, exemplarele tinere pot rămâne vulnerabile la boli într-o etapă importantă a dezvoltării.

Când ar putea fi folosită noua metodă în fermele piscicole

Deși rezultatele sunt promițătoare, tehnologia mai trebuie dezvoltată și adaptată înainte de a putea fi utilizată pe scară largă.

Cercetătorii consideră că sistemul ar putea simplifica vaccinarea, reduce riscurile profesionale și îmbunătăți condițiile de creștere a peștilor.

„Trebuie să sprijinim fermierii pentru a putea lucra în siguranță, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă, pentru a-și proteja afacerile și pentru a face vaccinarea mai accesibilă. În același timp, trebuie să îmbunătățim condițiile de viață ale peștilor de crescătorie și, în cele din urmă, calitatea alimentelor pe care le consumăm”, a declarat Benedetto Marelli, profesor la MIT și coordonator al cercetării.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

spot_img
spot_img
Ultimele știri

A venit vreme anvelopelor de iarnă? Când trebuie montate și ce amenzi riscă șoferii

Șoferii din România nu sunt obligați să monteze anvelopele de iarnă, începând cu o anumită dată din calendar. Legea...

Știri pe același subiect