România înregistrează o reducere importantă a deficitului bugetar și o creștere puternică a investițiilor publice, însă finalul anului 2026 vine cu un risc financiar major. Încasarea a 4,23 miliarde de euro din granturile PNRR este esențială pentru respectarea țintei de deficit de 6,2% din PIB. În același timp, statul a ajuns să plătească peste 50,6 miliarde de lei numai pentru dobânzi, în primele nouă luni ale anului. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță o politică de cheltuieli prudentă pentru ultimul trimestru.

Ministerul Finanțelor a publicat raportul privind execuția bugetară pentru trimestrul al treilea din 2026, iar cifrele arată o evoluție cu două fețe: pe de o parte, deficitul este sub nivelul programat, investițiile sunt în creștere, iar veniturile bugetare au avansat; pe de altă parte, dependența de fondurile europene și costurile tot mai mari ale datoriei publice mențin presiunea asupra finanțelor statului.

Potrivit documentului, deficitul bugetar aferent trimestrului al treilea a fost de 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB.

Nivelul este cu 4,11 miliarde de lei mai mic decât cel programat pentru această perioadă.

La nivelul primelor nouă luni, deficitul a coborât la 78,30 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în perioada similară din 2025.

Diferența înseamnă o reducere de 24,17 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 5,31% la 3,81%.

Investițiile publice au crescut cu aproape 49%. Peste 107 miliarde de lei cheltuite în nouă luni

Una dintre cele mai importante evoluții evidențiate de Ministerul Finanțelor este accelerarea investițiilor publice.

În trimestrul al treilea, acestea au însumat 47,81 miliarde de lei, reprezentând 2,33% din PIB. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, valoarea investițiilor a crescut cu 48,6%.

Bilanțul primelor nouă luni indică investiții publice totale de 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025.

Un rol important l-au avut fondurile europene, care au asigurat 65,6% din finanțarea investițiilor publice.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că investițiile au reprezentat unul dintre principalele motoare de susținere a economiei în primele nouă luni ale anului.

„Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025.

Fondurile europene au finanțat 65,6% din investițiile publice”, este mesajul transmis de ministru în prezentarea rezultatelor execuției bugetare.

Statul a încasat mai mulți bani. TVA a adus peste 44 de miliarde de lei

Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2% în perioada analizată, în timp ce încasările provenite din economia internă au avansat cu 10,3%.

Veniturile fiscale au depășit cu 4,4% nivelul programat pentru trimestrul al treilea, iar cea mai importantă contribuție a venit din TVA.

Încasările din această taxă au ajuns la 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 8,65 miliarde de lei, respectiv 24,4% față de perioada comparabilă.

Evoluția este influențată inclusiv de modificările cotelor de TVA aplicate în 2025.

Datele indică o creștere a veniturilor colectate de stat, însă consolidarea bugetară depinde în continuare de menținerea ritmului de încasare și de controlul cheltuielilor.

Cheltuielile de funcționare au încetinit. Ce arată cifrele Ministerului Finanțelor

O altă componentă urmărită de autorități este reprezentată de cheltuielile de funcționare ale statului.

Potrivit raportului, acestea au crescut cu numai 1,8%, sub rata inflației. În același timp, ponderea lor în PIB s-a redus de la 6,7% la 6,3%.

Ministrul Alexandru Nazare susține că disciplina bugetară trebuie menținută și în ultimele luni ale anului, astfel încât România să nu compromită rezultatele obținute până acum.

„Pentru trimestrul IV, menținem o conduită prudentă în execuția cheltuielilor bugetare, ancorată într-un principiu fundamental: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe”, transmite ministrul Finanțelor.

4,23 miliarde de euro din PNRR, miza care poate decide deficitul României

Dincolo de cifrele pozitive, raportul Ministerului Finanțelor evidențiază un risc major pentru închiderea anului bugetar: încasarea ultimelor tranșe de granturi din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Este vorba despre cererile de plată 5 și 6, aflate în evaluare la Comisia Europeană. Componenta de grant a celor două solicitări însumează 4,23 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1% din PIB.

Sumele sunt esențiale pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB stabilite pentru 2026.

Problema este că veniturile aferente granturilor PNRR, deja înregistrate în execuția bugetară în legătură cu plățile efectuate pentru proiecte, nu devin definitive decât în măsura în care Comisia Europeană validează jaloanele și țintele asumate de România.

Cu alte cuvinte, statul a efectuat deja plăți pentru proiecte, iar o parte dintre veniturile corespunzătoare au fost luate în calcul în buget. Dacă Bruxelles-ul nu validează integral sumele solicitate, veniturile înregistrate ar putea fi ajustate.

Consecința ar fi o presiune suplimentară asupra deficitului bugetar și asupra obiectivului de 6,2% din PIB.

În trimestrul al treilea, plățile pentru proiectele finanțate prin componenta nerambursabilă a PNRR au însumat 12,99 miliarde de lei, cu 7,52 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Alexandru Nazare atrage atenția că închiderea anului depinde de încasarea efectivă a fondurilor europene și de validarea sumelor solicitate.

„Atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026 este condiționată de sumele încasate efectiv până la 31 decembrie în cadrul cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR”, este avertismentul transmis de ministrul Finanțelor.

România a plătit 50,63 miliarde de lei numai pentru dobânzi

O altă problemă importantă evidențiată în raport este costul finanțării datoriei publice.

În primele nouă luni din 2026, cheltuielile statului cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei. Suma este cu 10,69 miliarde de lei mai mare decât cea înregistrată în perioada similară din 2025.

Aceste cheltuieli reduc spațiul bugetar disponibil pentru alte priorități, inclusiv investiții, sănătate, educație și finanțarea serviciilor publice.

Creșterea costurilor de finanțare arată cât de importantă este reducerea deficitului și limitarea acumulării de noi datorii.

Ministrul Finanțelor avertizează că respectarea angajamentelor de consolidare fiscală are consecințe directe asupra credibilității financiare a României.

„Miza respectării țintei de deficit este direct legată de ratingul de țară și de costul finanțării României”, subliniază Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, orice abatere de la traiectoria de reducere a deficitului poate însemna dobânzi mai mari pentru stat, companii și populație, dar și mai puțini bani disponibili pentru investiții și servicii publice.

Alexandru Nazare pregătește o evaluare strictă a cheltuielilor pentru ultimul trimestru

Ministerul Finanțelor anunță că perioada octombrie-decembrie va fi decisivă pentru respectarea țintelor bugetare.

În perioada următoare, vor fi analizate informațiile solicitate Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și principalilor ordonatori de credite.

Evaluarea vizează stadiul proiectelor, plățile deja efectuate, obligațiile financiare rămase și sursele certe de finanțare.

Pe baza acestor date, Guvernul urmează să fundamenteze măsurile necesare pentru menținerea echilibrului bugetar.

„Ultimul trimestru este, astfel, decisiv”, transmite Alexandru Nazare, care insistă asupra necesității unei evaluări riguroase a cheltuielilor și a surselor de finanțare.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007