Preferința Danielei Cîmpean pentru titulatura „președintă” revine în atenția publică, în contextul dezbaterii despre folosirea formelor feminine pentru funcțiile de conducere. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” explică de ce termenul „ministră” este considerat colocvial și recomandă utilizarea formei „ministru” în documentele oficiale.
Dezbaterea privind folosirea denumirilor feminine pentru funcțiile publice a revenit în actualitate după ce Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a făcut precizări despre utilizarea termenului „ministră”. Punctul de vedere a fost solicitat de Ministerul Culturii și readuce în discuție o controversă care a apărut și în urmă cu mai mulți ani, în cazul Danielei Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Daniela Cîmpean a susținut încă de la începutul primului său mandat folosirea titulaturii feminine „președintă”, considerând că aceasta reflectă în mod firesc faptul că o femeie ocupă o funcție de conducere.
Aleasă în iunie 2016 la conducerea Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean a devenit prima femeie care a ocupat această funcție în județ. Ulterior, a obținut alte două mandate, în urma alegerilor locale din 2020 și 2024.
Instituția utilizează în comunicările sale oficiale forma „președinta Consiliului Județean Sibiu”, iar această alegere este susținută și de normele lingvistice. În DOOM3, termenul „președintă” este înregistrat fără marcaj de uz, ceea ce înseamnă că forma este acceptată în limba română standard.
Ce spune Institutul de Lingvistică despre folosirea cuvântului „ministră”
Potrivit explicațiilor oferite de Institutul de Lingvistică, feminizarea denumirilor de profesii, ocupații și funcții este un proces firesc, influențat de schimbările sociale și de evoluția limbii, relatează Mediafax.
„Extinderea participării femeilor la activități și responsabilități publice, transformarea profesiilor și modificarea reprezentărilor sociale influențează atât apariția femininelor, cât și acceptarea lor. Stabilizarea uzului unei forme și eventuala neutralizare a conotațiilor sale presupun, adesea, o perioadă de variație”, a explicat Alexandru Nicolae, într-o postare publicată pe pagina de Facebook a institutului.
Lingviștii fac, însă, o distincție între formele feminine deja consacrate și cele care sunt încă asociate unui anumit registru de comunicare.
Astfel, în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), publicat în 2021, cuvinte precum „decană”, „deputată”, „președintă” și „ingineră” sunt înregistrate fără marcaje speciale.
În schimb, termenul „ministră” este marcat drept colocvial. Formele „primăriță” și „ministreasă” sunt considerate familiare, în timp ce „rectoră” este consemnată ca formă rară.
Institutul precizează că termenul „ministră” poate fi utilizat atât în comunicarea orală, cât și în scris, atunci când contextul permite un registru colocvial. Alegerea poate ține cont inclusiv de preferința persoanei care ocupă funcția.
De ce recomandă Academia Română forma „ministru” în actele oficiale
Pentru documentele instituționale, recomandarea lingviștilor este însă diferită. În acte, adrese și alte comunicări oficiale, Institutul de Lingvistică indică folosirea formei masculine generice „ministru”, indiferent dacă funcția este ocupată de un bărbat sau de o femeie.
„Pentru comunicarea scrisă formală, în special acte, adrese și alte documente instituționale, recomandăm utilizarea masculinului generic ministru, care desemnează funcția oficială din Guvern/Cabinet, independent de genul natural al persoanei care exercită funcția”, se arată în punctul de vedere transmis de Institut.
Reprezentanții institutului subliniază că această recomandare ar putea fi reevaluată în viitor, în funcție de evoluția utilizării termenilor și de eventuale modificări normative.
Cum a pornit controversa privind titulatura „ministra Culturii”
Discuția recentă a fost relansată de Ioana Ciocan, care a ales să se prezinte public drept „ministra Culturii”.
Într-o intervenție la Digi24, aceasta a explicat că știa că termenul este marcat drept colocvial în DOOM3, dar a decis să îl folosească. Alegerea sa a generat reacții în mediul online, unde mai mulți utilizatori i-au recomandat să utilizeze forma „ministru”.
În urma comentariilor, Ioana Ciocan a solicitat un punct de vedere Institutului de Lingvistică al Academiei Române. Printre întrebările adresate s-a numărat și posibilitatea reglementării oficiale a formelor feminine pentru funcțiile publice, astfel încât, de exemplu, într-un decret de numire a unei femei în Guvern să fie utilizată titulatura „ministră”.
Discuția readuce în atenție diferența dintre normele lingvistice, uzul cotidian și preferințele personale ale femeilor care ocupă funcții publice. În timp ce unele forme feminine, precum „președintă” sau „deputată”, sunt deja acceptate fără restricții în DOOM3, termenul „ministră” rămâne, deocamdată, asociat registrului colocvial.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
