Un oraș din România pierde oficial statutul urban, după ce Parlamentul a adoptat legea prin care localitatea revine la rangul de comună.
Decizia marchează un moment important în perspectiva reorganizării administrației locale și readuce în discuție soarta zecilor de orașe care nu mai ating pragul minim de populație prevăzut de lege.
Este vorba despre Căzănești, din județul Ialomița, localitate declarată oraș în 2004.
Senatul a aprobat luni seară retrogradarea, cu 110 voturi favorabile și o abținere. Actul normativ urmează să ajungă la promulgare, iar noile prevederi vor deveni aplicabile la 30 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.
Principalul argument este demografic: potrivit recensământului din 2021, localitatea avea numai 2.938 de locuitori, mult sub pragul de 10.000 prevăzut pentru statutul de oraș.
Alte 148 de orașe, în zona de risc?
Decizia vine într-un moment în care autoritățile discută o reformă amplă a administrației publice, care ar putea duce la comasarea unor comune, reducerea numărului de primării și chiar schimbarea statutului unor orașe.
Potrivit datelor recensământului din 2021, 148 de orașe și municipii aveau mai puțin de 10.000 de locuitori.
Printre acestea se numără și localități turistice cunoscute, precum Sinaia, Predeal, Bușteni și Băile Herculane.
Prezența lor în această categorie nu înseamnă însă că vor fi automat retrogradate.
În paralel, Ministerul Dezvoltării analizează comasarea voluntară a localităților cu cel mult 1.500 de locuitori.
La nivel național sunt identificate 429 de unități administrativ-teritoriale care se încadrează în acest criteriu. Variantele discutate ar putea viza ulterior și comune cu până la 3.000 sau 5.000 de locuitori.
Patru miliarde de lei pentru reorganizare
Pentru a convinge administrațiile locale să accepte comasarea, Guvernul pregătește stimulente financiare prin programul „START Reforma Administrativă”, cu un buget anunțat de patru miliarde de lei.
Localitățile care ar decide să se unească voluntar până la 1 martie 2027 ar putea primi finanțări pentru drumuri, apă, canalizare, gaze, școli și unități medicale.
Sunt analizate inclusiv reduceri de până la 50% la impozitele pentru clădiri și terenuri intravilane.
Reforma nu este însă lipsită de controverse. Susținătorii consideră că unirea administrațiilor mici ar reduce cheltuielile și ar permite folosirea mai eficientă a banilor publici.
Criticii avertizează că desființarea unor primării ar putea însemna pierderea locurilor de muncă și acces mai dificil al oamenilor la serviciile administrative.
După etapa comasărilor voluntare, Executivul ia în calcul o reformă mai amplă, care ar urma să fie reglementată printr-un nou proiect legislativ.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007





