2.2 C
Sibiu
marți, noiembrie 26, 2024

Publicitate electorală

spot_imgspot_img

eveniment

Dr. Claudia Podia: Afecțiunile glandei tiroide

Cele mai citite

Tot mai multe persoane află, de la o zi la alta, că suferă de afecțiuni ale glandei tiroide. De buna funcționare a acesteia depind, printre altele, inima, muşchii, oasele și metabolismul, așa că este important să nu fie neglijate deloc simptomele care ar putea ascunde o astfel de afecțiune. Care sunt aceste simptome, care este conduita în momentul în care afli că suferi de o boală a tiroidei, ce investigații sunt necesare, dar și cum se poate ține boala sub control, ne explică dr. Claudia Podia, medic specialist endocrinolog.

Ce este glanda tiroidă și care este rolul ei în organism?
Glanda tiroidă este o glandă endocrină situată la baza gâtului, care produce hormonii tiroidieni, importanţi pentru întreaga funcţionare a organismului, având un rol special în dezvoltare şi creştere. Influenţează inima, muşchii, oasele, metabolismul, reglarea temperaturii corporale şi multe altele.
Care sunt simptomele care ar trebui să te facă să mergi la doctor?
Scăderea semnificativă şi într-un interval scurt de timp a greutăţii, palpitaţiile, stările nejustificate de nervozitate şi agitaţie, transpiraţiile excesive sau dimpotrivă pielea uscată şi intoleranţa la frig, tulburările de atenţie şi concentrare, modificarea tranzitului intestinal (scaune frecvente sau constipaţie), modificările ciclului menstrual la femei sunt o parte din simptomele afecţiunilor tiroidiene, determinate de excesul sau deficitul hormonilor tiroidieni.
Care sunt tipurile de afecțiuni ale glandei tiroide?
Pot exista modificări ale funcţiei tiroidiene de diferite cauze, respectiv hiper- sau hipotiroidismul şi modificări de structură ale glandei tiroide, care pot fi însoţite sau nu de disfuncţii ale glandei tiroide, respectiv guşile nodulare, lipsa unui lob tiroidian şi bineînţeles localizări ectopice ale glandei tiroide, adică prezenţa ţesutului tiroidian în alte locuri decât în poziţia normală în regiunea cervicală anterioară. Ţesutul tiroidian poate fi situat la baza limbii, în torace, ovar.
Cine este mai predispus la problemele glandei tiroide, bărbații sau femeile? De ce? Există o vârstă sau situații standard în care se pot declanșa problemele glandei tiroide?
Femeile sunt mai predispuse la apariţia bolilor tiroidiene. Una dintre explicații ar fi efectul sarcinii asupra tiroidei la femeile care trăiesc în zone cu deficit de iod. În timpul sarcinii, necesarul de iod este mai mare, iar în zonele cu deficit de iod riscul de apariţie a guşii la femeile gravide este mai mare. O altă explicaţie ar fi proporţia mai mare de boli autoimune la femei. Pare să fie implicat cromozomul X în apariţia mai frecventă a bolilor tiroidiene la femei.
Există însă complicaţii severe ale afecţiunilor tiroidiene care apar mai frecvent la bărbaţi cum ar fi fibrilaţia atrială în hipertiroidism.
Stresul emoţional sever, aportul excesiv de iod, perioada postpartum care se caracterizează printr-o exacerbare a imunităţii, fumatul, expunerea la substanţe poluante din mediu, expunerea la radiaţii ionizante sunt câteva situaţii care pot determina decompensarea funcţiei tiroidei. Desigur că vârsta are un rol în apariţia sau evoluţia bolilor tiroidiene.
Care sunt testele care se fac pentru depistarea afecţiunilor glandei tiroide?
Sunt analize de sânge care determină funcţia tiroidei (TSH, FT4, FT3), prezenţa anticorpilor pentru bolile autoimune (anticorpi antitireoperoxidază, anticorpi antitiroglobulină, anticorpi antireceptor de TSH), prezenţa unor markeri tumorali (calcitonina, tiroglobulina), investigaţii care evaluează structura tiroidei cum ar fi ecografia tiroidiană şi scintigrafia tiroidiană. În unele cazuri sunt necesare şi alte investigaţii, computer tomografie, imagistică prin rezonanţă magnetică sau puncţia tiroidiană. Ecografia tiroidiană este cea mai importantă şi simplă investigaţie pentru că evaluează foarte bine structura glandei tiroide fiind în acelaşi timp o metodă neinvazivă şi reproductibilă.
Cum tratăm eficient aceste probleme? Medicamentația trebuie luată pe viață în cazul acestor afecțiuni?
Există tratamente medicamentoase pentru disfuncţiile tiroidiene şi tratament chirurgical pentru anumite cazuri de guşi nodulare şi pentru cancerul tiroidian. Doar în cazul hipotiroidismului permanent medicaţia este necesară pe tot parcursul vieţii. Sunt şi cazuri de hipotiroidism tranzitoriu care nu necesită tratament de lungă durată. În 50% din cazurile de hipertiroidism, tratamentul cu durată de 18-24 de luni poate duce la vindecarea afecţiunii. În cealaltă jumătate din cazuri este necesar un tratament radical, respectiv operaţia sau tratamentul cu iod radioactiv. În aceste cazuri instalarea hipotiroidismului face necesar tratamentul permanent de substituţie cu hormoni tiroidieni.
Ce se întâmplă dacă nu ne tratăm corespunzător problemele la glanda tiroidă?
Lipsa tratamentului poate duce la apariţia complicaţiilor, probleme cardiace, articulare, musculare, respiratorii şi chiar deces.
Sunt cazuri în care la ecograf apar disfuncționalități ale glandei sau chisturi, dar analizele ies în norme sau invers (analizele sa nu fie bune și glanda să arate normal la ecograf?) De ce?
Există situaţii în care structura tiroidei este modificată dar funcţia este normală. În aceste cazuri, observăm ecografic aceste modificări, dar analizele vor fi în limite normale. De asemenea, în unele cazuri de defecte enzimatice, în care este afectată producţia hormonilor tiroidieni, glanda tiroidă are aspect normal ecografic. În producţia hormonilor tiroidieni intervin o serie de enzime, iar anumite defecte genetice afectează sinteza hormonilor fără a determina modificări de structură ale glandei.
Nodulii tiroidieni se pot asocia cu funcţie normală a tiroidei pentru că în aceşti noduli sinteza hormonilor tiroidieni nu se produce ca în ţesutul tiroidian normal, ei neavând tot echipamentul enzimatic necesar pentru sinteza hormonilor.
Există restricții – de alimentație, de medicație, de efort, atunci când suferi de glandă?
În anumite cazuri trebuie restricţionat aportul de iod, din alimente şi medicamente. În alte cazuri este necesară creşterea aportului de iod. Alimentele cu conţinut bogat de iod sunt peştele oceanic, fructele de mare, nucile verzi, produsele de panificaţie, sarea iodată. Medicamentul cu conţinutul cel mai ridicat de iod este amiodarona, un medicament folosit pentru tratamentul fibrilaţiei atriale. De aceea, pacienţii care primesc un astfel de tratament trebuie evaluaţi periodic din punct de vedere al funcţiei tiroidiene. Suprasolicitările fizice si psihice trebuie evitate în cazurile de hipertiroidism pentru că agravează evoluţia bolii sau determină un răspuns neadecvat la tratament. Un alt factor agravant este fumatul.
Când și cum se ajunge la cancerul tiroidian?
Există anumiţi factori de risc pentru apariţia cancerului tiroidian, iradierea gâtului în copilărie sau adolescenţă, factorii genetici, sexul masculin, vârsta sub 20 de ani sau peste 70 de ani. Anumite forme de cancer tiroidian se pot transforma în timp în forme mai agresive, cu prognostic mai prost. Majoritatea cancerelor tiroidiene sunt însă tratabile, cu evoluţie bună sub tratament.
Sunt problemele de glandă o afecțiune gravă?
Orice afecţiune netratată poate deveni o problemă. Există cazuri uşoare care se vindecă şi spontan, cum ar fi tiroidita subacută, dar desigur există şi cazuri grave cum ar fi anumite tipuri de cancer tiroidian, hipertiroidismul sau hipotiroidismul de lunga durată netratate. Este indicat ca pacienţii să consulte medicul pentru orice problemă de sănătate şi să nu recurgă la automedicaţie.

Publicitate

Publicitate electorală

spot_img
Ultimele știri

Cea mai mică inimă artificială din lume, creată de studenţii români, premiată la o competiție globală

Un grup de studenţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi a dezvoltat cea...

Publicitate

spot_img

Știri pe același subiect