Ce cred sibienii despre noul PUG?

Primăria Municipiului Sibiu a comandat firmei clujene Planwerk realizarea unui nou Plan Urbanistic General al Sibiului (PUG). Ajuns într-o fază avansată de realizare, noul plan a fost supus dezbaterii publice în perioada 15-31 iulie a.c. Specialişti şi simplii cetăţeni au participat la întâlnirile realizate la Primăria Sibiu. De asemenea, Sibiu 100% a venit în sprijinul acestui proiect mediatizând principalele elemente care vor fi cuprinse în noul PUG. Odată încheiată perioada de consultare publică în registrul pus la dispoziţia cetăţenilor pentru a-şi exprima opiniile au fost scrise 42 de opinii. De asemenea, „Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni a înregistrat 33 de sesizări cu privire la noul PUG, sosite fie pe adresa de e-mail a Primăriei, fie adrese scrise depuse de cetăţeni”, conform declaraţiei purtătorului de cuvânt al primăriei, Mirela Gligore. Prezentăm în continuare câteva opinii ale unor specialişti şi cetăţeni ai Sibiului, trimise pe adresa redacţiei Sibiu 100%. Varianta integrală a acestor puncte de vedere o găsiţi pe site-ul vps.sibiu100.ro. Ordinul Arhitecţilor are multe întrebări Gabriel Roşca (foto), preşedin­tele Ordinului Arhitecţilor, filiala Sibiu – Vâlcea a înaintat Primăriei un memoriu oficial în care au fost abordate principalele probleme sesizate în PUG 2009. Memoriul este plin de întrebări adresate de arhitecţii sibieni ca rezultat a două întâlniri care au avut loc pe această temă, din care una în prezenţa proiectantului PUG, şi reprezintă sugestii sau nelămuriri referitoare la documentaţia prezentată. Arhitecţii sibieni au sesizat prin memoriul OAR: „Se constată propunerea unui mare număr de zone protejate, cu caractere diferite între ele, de la zone ale oraşului istoric până la dezvoltări de secolul XX. Care este regimul de protecţie propus? Cum se definesc aceste zone protejate? Vor intra sub incidenţa L422? Sugerăm ca reglementarea zonelor de protecţie să se facă în baza regulamentului de urbanism aferent PUG. Conform schemei de dezvoltare propuse nu reiese cu claritate care este relaţia propusă cu zonele periurbane (ex. ªelimbăr)? Este necesară reprezentarea polului comercial creat la ªelimbăr, da­torită influenţei asupra traficului Sibiului. Este de studiat o schemă de dezvoltare radial-concentrică, în continuarea dezvoltării începute în anii precedenţi (realizarea unui inel de ocolire al oraşului). Dezvoltarea nu poate fi realizată fără analiza zonei de SE a oraşului. Este necesară marcarea culoarului de zbor pe planşele prezentate. Este fezabilă şi plauzibilă mutarea Spitalului Municipal? Lo­caţia propusă pentru noul spital judeţean la capătul Căii Poplăcii are nevoie de legături, încă necreate, cu oraşul. Din acest punct de vedere propunem luarea în calcul a unor locaţii alternative care beneficiază de legături existente cu oraşul (ex. zona Câmpuşor sau la ieşirea spre Mediaş). Propunem studierea extinderii actualului cimitir municipal şi păstrarea zonei Guşteriţa ca zonă de agrement şi belvedere. Care este propunerea pentru cam­pingul din Dumbrava (zonă marcată în planşe ca litigiu)? Care este poziţia faţă de sta­ţiunea Păltiniş? Care este punctul de vedere al Consiliului Local (Comisia de urbanism) faţă de varianta in­termediară PUG Sibiu 2009 su­pusă consultării? Suntem foarte interesaţi de punctul de vedere al municipalităţii asupra acestei etape a proiectului.” Neconcordanţe sesizate Dr. ec. Ioan Grecu a sesizat o serie de nereguli la noul PUG. Una dintre ele arată neconcordanţe între previziunile privind scăderea populaţiei oraşului versus construcţia de cartiere noi: „În prima parte de prezentare a PUG-ului apar neclarităţi create de neconcordanţa dintre capitole. La punctul şase al ,,premiselor dezvoltării” se prevede . În discuţiile care au avut loc se spunea că în următorii 20 – 30 ani (respectiv în anul 2042) din calculul de prognoză a rezultat un număr de locuitori ai Sibiului de aproximativ 100.000 ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din cât există în prezent. La capitolele următoare , se prevede construcţia de cartiere noi în zona de Vest, Sud-Vest, Est, Turnişor, Viile Sibiului şi altele. Su­prafaţa zonelor oraşului prevăzute în extindere: locuibile, de activităţi economice, pentru instituţii şi servicii, pentru funcţiuni mixte etc., formează o prevedere de dezvoltare a oraşului, aproximativ la 40% faţă de suprafaţa actuală. Comparând aceste două capitole ale PUG-ului apare o neconcordanţă între rezultatul calculelor de determinare deoarece la numărul de locuitori din actualul spaţiu al Sibiului se prevede o scădere exagerată respectiv la 100.000, jumătate din cât există, iar la suprafaţa noilor extinderi se prevede o creştere de aproximativ 40% faţă de prezent”. Cetăţenii propun Primăria Sibiu şi redacţia zia­rului nostru au primit multe pro­puneri privind noul PUG de la mulţi cetăţeni. Din acestea am selectat propunerile făcute de profesorul Cornelius-Victor Bercea: „Amenajarea falezei Cibinului, după modelul falezei Canalului Bega la Timişoara, sau a falezei Mureşului la Arad. Dealul Guşteriţei să devină ceea ce este Tâmpa pentru Braşov, un loc de agrement, belvedere, nu zonă industrială. Realizarea urgentă a unei legături rutiere între ªoseaua Alba Iulia şi Calea Poplăcii. Transportul greu necesar lucrărilor de construcţie a noului spital pe dealul Poplăcii ar afecta reţeaua stradală existentă şi ar pericli­ta rezistenţa clădirilor exis­tente. Limitarea re­gi­mului de înălţime a noilor construcţii spre Răşinari la nivelul P+1 care nu ar afecta pri­veliştea, pentru a nu se repeta cazul maga­zinului Dumbrava, a cărui supraînălţare a obturat priveliştea unică a Munţilor Făgăraş… Evitarea amplasării unor construcţii în lo­caţii improprii, cum a fost cazul Centrului financiar-bancar pe Ca­lea Dumbrăvii, al hotelului cu 13 niveluri în locul unei căsuţe de pe ªcoala de Înot, sau construirea în perimetrul spitalelor a unei clădiri monumentale, căreia i se schimbă destinaţia în banal bloc de locuinţe pentru privilegiaţi”. (C.B.)