Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu a organizat vineri, 11 septembrie 2026, o dezbatere dedicată relației dintre noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și legislația privind protejarea patrimoniului imobil. Evenimentul a avut loc în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ediția a XXXIV-a în România.

Întâlnirea a fost organizată în contextul intrării în vigoare a Legii 169/2026, prin care a fost aprobat Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) și a avut loc în Aula Avram Iancu a ULBS. Dezbaterea a urmărit armonizarea prevederilor noului cod cu legislația referitoare la protejarea patrimoniului imobil, fiind avute în vedere, între altele, OMC 3167/27.08.2026, Legea 422/2001 și OUG 43/2000.

La întâlnire au participat reprezentanți ai Ordinului Arhitecților din România – filiala Sibiu-Vâlcea, ai UAT-urilor din județul Sibiu, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu, ai Inspectoratului Județean de Poliție Sibiu, precum și reprezentanți ai Consiliului Județean Sibiu, Primăriei și ai Instituției Prefectului – Județul Sibiu.

Dan Nanu: „Cei mai mari infractori de patrimoniu sunt reprezentații cultelor, indiferent de confesiune“.

În deschiderea evenimentului, Dan Nanu, Directorul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu a pus în discuție inadvertențele și problemele pe care noul Ordin nr. 3 din 27 august 2026 le ridică în aplicarea coerentă a legislației actuale în ceea ce privește patrimoniul. Și e vorba, aici, de aprobarea procedurilor și a formatelor pentru emiterea acordului scris al Ministerului Culturii sau al serviciilor publice deconcentrate, după caz, privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

„În județul Sibiu sunt 1067 de monumente, și încă două, care au trecut de Comisia Națională de Evidență, secțiunea Comisiei Naționale de Evidență, și urmează a fi publicat în Monitorul Oficial. Respectiv, este Biserica Sfântului Nicolae din Sibiu, cea de după Podul Gării. Și apoi este tot un monument de grupă A, Biserica Evanghelică, din Șura Mică. Lista completă o găsiți pe site-ul Ministerului Culturii și cu cele clasate după anul 2016. Și s-au clasat destule. Numai să fim lăsați să ne facem treaba. Zilele trecute a apărut un Ordin al Ministrului Dezvoltării, reprezentând modalitatea în care se fac documentațiile de urbanism”, a deschis dezbaterea Dan Nanu.

Noul Ordin al Ministrului Culturii din 27 august, care abrogă Ordinul 3037/2020 privind simplificarea avizării construcțiilor la Ministerul Culturii și direcțiile județene, aduce două schimbări majore în procedura de avizare, anunță Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu. Potrivit conducerii instituției, de la data intrării în vigoare a ordinului nu au mai fost emise acorduri în baza noii proceduri, întrucât legea prevede că solicitările de urbanism depuse anterior continuă pe formulistica veche.

Cu această ocazie, reprezentantul DJC Sibiu a lansat un atac dur la adresa primăriilor și a Oficiului de Cadastru:„Sunt foarte supărat pentru că primăriile, în principal, și Cadastrul au acceptat de-a lungul timpului – și nu vorbesc doar de Sibiu, ci și de alte localități din județ – ca aceste monumente să fie dezmembrate. Ultimul exemplu l-am observat când a ars clădirea din Piața Aurarilor 7 și cu această ocazie am înțeles că a fost dezmembrat acest ansamblu monument de-a lungul timpului. Și mai există imobilul de pe Târgului 1A, care este lateral pe Piața Aurarilor, care tot s-a dezmembrat, fără noi. Și nu vom da niciun aviz pe ceea ce legislația noastră nu prevede.

Dan Nanu a precizat că există și alte cazuri, „mult mai grave”, pe care nu le-a detaliat. Totodată, acesta a mai spus că „cei mai mari, cum se numesc, infractori de patrimoniu, sunt reprezentații cultelor, indiferent de confesiune. Și acolo mai avem de lucru”.

Situri arheologice vândute ca terenuri agricole

O altă problemă semnalată este vânzarea loturilor de teren în extravilan fără acordul Ministerului Culturii, fapt sancționat cu nulitatea actului. „Ne-am trezit la Șura Mare, în partea dreaptă a Drumului Național, vis-a-vis de Livada, că se săpa într-un sit arheologic, care este prins și în Registrul Național. Și omul avea intabulat terenul, că l-a cumpărat”, a declarat acesta.

„Invazia” tablei, a polistirenului și a termopanelor pe monumente

În cadrul discuțiilor au fost semnalate și intervențiile neconforme pe clădirile istorice din județ: acoperișuri din tablă în locul țiglei ceramice, fațade placate cu polistiren, tâmplărie PVC tip termopan și panouri fotovoltaice montate direct pe monumente istorice, fără aviz de specialitate.Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu avertizează că nu va emite avize pentru lucrări care nu respectă legislația în vigoare privind protejarea patrimoniului.

Marian Țiplic: „Acest Ordin creează multă, multă debandadă atunci când trebuie să se aplice pe monumente care sunt și situri arheologice”

La rândul său, Prof. Univ. Dr. Marian Țiplic, Președintele Comisiei Naționale de Arheologie, a menționat: „Prima și cea mai importantă problemă este legată de faptul că în Ordinul acesta se preia din Codul Administrativ, ceea ce este ok, dar se preia din articolul 284, alineatul 5, unde nu se vorbește de arheologie. Dar în același articol, la alineatul 1, sunt prevăzute și siturile arheologice. Și noi avem o problemă. Cum se interpretează avizul tacit atunci când intervenția se referă la două lucruri care aparent nu au treabă cu arheologia?”, explică președintele Comisiei Naționale a Monumentelor.

Exemplele concrete arată absurdul situației: „Reparația unui acoperiș cu preluarea apelor pluviale, respectiv înlocuirea pardoselii, care ar presupune teoretic operațiuni simple, de înlocuire a învelitorii, a structurii acoperișului, care nu afectează solul, dar preluarea apelor ar putea. Și atunci, conform legii, dacă suntem în cadrul unui monument, indiferent de categorie, trebuie o componentă arheologică, ceea ce necesită avizare și care nu durează puțin. Prin urmare, cum mai funcționează avizul tacit în aceste situații? Nu explică Ordinul”.

Acesta adaugă, în nume personal: „Acest Ordin creează multă, multă debandadă atunci când trebuie să se aplice pe monumente care sunt și situri arheologice. În Ordin se spune că trebuie făcută dovada existenței sau non-existenței înscrierii în Lista Monumentelor Istorice, dar nu scrie nimic despre codul acela, dacă obiectivul este și sit arheologic. Din punctul meu de vedere, în momentul în care un monument este și sit arheologic, acest acord nu mai poate funcționa dacă intervențiile vor avea o componentă care se referă la afectarea solului. Pentru că legislația spune orice intervenție asupra solului, nu de la adâncimea X în jos. Deci un țăruș dacă se înfige este intervenție asupra solului, juridic vorbind.”

Oficialul precizează că Ministerul Culturii va trebui să răspundă la o serie de întrebări pentru a face funcțional noul Ordin.

Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor lasă panourile fotovoltaice și disciplina în construcții într-o zonă gri pe monumente istorice

Paul Mureșan, Arhitect-Șef al Consiliului Județean Sibiu a precizat că Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, care a preluat și comasat prevederi din Legea 350, Legea 50 și Legea 10, aduce modificări semnificative în ceea ce privește intervențiile în zonele protejate și pe monumentele istorice, dar lasă în urmă neclarități care blochează activitatea de control.

Acesta a atras atenția că, spre deosebire de legislația anterioară, panourile fotovoltaice nu mai figurează explicit ca putând fi amplasate fără autorizație de construire în zone protejate. „Codul a fost gândit în sensul în care s-au preluat elementele din Legea 350, Legea 50 și Legea 10. În legislația anterioară, de exemplu panourile fotovoltaice erau admise inclusiv printr-o adresă a Ministrului Culturii. În acest moment, pe Cod, cel puțin nu am identificat că ele ar putea fi amplasate fără autorizație de construire în zone de protecție sau în zone protejate. Nu mai apar, așa cum erau menționate înainte în Legea 50, ca posibilitate de amplasare inclusiv în zone protejate sau chiar pe monumente”, a explicat Paul Mureșan.

O problemă și mai mare o reprezintă disciplina în construcții. Dacă vechiul articol 24 din Legea 50 prevedea clar că intervențiile neautorizate în zone protejate constituie infracțiune, noua reglementare mută fapta în sfera contravenționalului, în funcție de interpretarea organelor de cercetare. „În acest moment partea de disciplină este modificată semnificativ. În discuția cu organele de control pe care am avut-o, este foarte dificil dacă nu se va veni suplimentar cu elemente procedurale privind activitatea de disciplină în construcții, inclusiv pe zone protejate. Dacă înainte aveam articolul 24, care era foarte clar, era infracțiune în zona protejată, în acest moment pe baza controlului făcut de organele de cercetare se poate stabili că anumite tipuri de lucrări efectuate sunt în zona contravenționalului”.

Specialiștii așteaptă acum normele de aplicare ale Codului, deși experiența anterioară nu este încurajatoare: „Sunt elemente pe care încă mai așteptăm să se vină cu norme de aplicare a Codului. Dar așa cum am așteptat 15 ani după norme de aplicare la Legea 350, cred că o să mai trebuiască un pic până să fie totul foarte clar. Cel puțin Ministerul Culturii va trebui să vină cu niște clarificări privind modul de interpretare, cel puțin la articolele care se referă la monumente și zone de protecție”.

Dezbaterea a continuat cu intervenții ale celor din sală și s-a întins pe parcursul a patru ore.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI