Scântei la Săliște pe tema fabricii de magneziu

Prezentarea proiectului companiei Mineral Proiect Invest (MPI) Magnesium, organizată luni dimineața la sediul Primăriei Săliște, s-a încheiat fără ca reprezentanții companiei să obțină susținerea comunității. Zeci de cetățeni au participat la întâlnire, deși a avut loc într-o zi lucrătoare, și și-au exprimat neîncrederea față de datele prezentate în power-point și față de argumentele companiei.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care MPI solicită concesionarea unui teren de la Primăria Săliște pentru construirea unei uzine de măcinare și prelucrare a rocilor de serpentinit extrase de la Rășinari. Proiectul este privit cu îngrijorare de o parte a localnicilor, care invocă riscuri majore pentru sănătate și mediu, inclusiv riscuri cancerigene asociate prafului de serpentinit.

La începutul lunii, MPI a anunțat public că a obținut licența de exploatare pentru cariera de serpentinit de la Valea Dobra, comuna Rășinari. Compania descrie proiectul ca unul integrat, care ar cuprinde exploatare în carieră deschisă, transport cu funicularul și cu camioane prin mai multe localități din Mărginimea Sibiului, măcinarea minereului pentru obținerea unui serpentinit de înaltă calitate și, într-o a doua fază, producția de magneziu metalic. Valoarea investiției avansată de firmă este de 400 de milioane de euro.

Rezervele localnicilor sunt legate atât de poluarea din timpul procesului de exploatare, cât și de cea din timpul transportului și, mai ales, din momentul prelucrării. Studiile și scandalurile legate de alte proiecte din țări europene (și nu doar europene) arată că exploatarea, concasarea și măcinarea serpentinitului eliberează fibre microscopice de azbest, care sunt respirabile, și cauzează cancer. De asemenea, e poluat solul și apa.

Cei prezenți la dezbatere i-au solicitat primarului din Săliște să organizeze un referendum legat de acceptarea unui astfel de proiect în localitatea lor. Mai mult, au cerut ca un astfel de referendum să fie realizat în toate localitățile din zona de risc, de la Rășinari și până la Săliște.

Prof. Univ. Dr. Mihai Ducea: „Nu s-a pus niciodată problema ca la Rășinari să fie o astfel de resursă de magneziu!”

Am discutat despre zăcământul de magneziu cu Prof. Univ. Dr. Mihai Ducea, geolog, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, membru corespondent al Academiei Române și membru al Academiei Europaea, sibian de origine.

„Nu sunt implicat direct în exploatarea zăcămintelor. Implicarea mea e mai degrabă una legată de curiozitatea mea personală. Înțeleg foarte bine că trecem printr-o perioadă în care nevoia de resurse minerale este la un maxim istoric. Ne interesează, vrem să fim cât mai implicați în aceste lucruri. Însă când am auzit că în imediata apropiere a Sibiului este un mare zăcământ de magneziu, am fost foarte surprins!  

Noi știm bine, din geologia locală, încă de prin anii 1965, că există o singură posibilitate ca ceva de acolo să aibă un grad ridicat de magneziu. Există corpuri de roci bogate în magneziu și fier.  Și știm care este arealul acelei roci. Îi știm și originea în momentul de față, știm destul de multe despre ea. Și nu s-a pus niciodată problema ca la Rășinari să fie o astfel de resursă de magneziu!

Magneziul, elementul chimic pe care îl știm cu toții și care este unul din cele 50 de elemente așa numite critice în ziua de astăzi, se exploatează în aproape 100% din cazuri, din niște roci carbonatice, din niște calcare magneziene. Oriunde, chiar și în China, se exploatează din așa-numitele dolomite. Un carbonat e ușor de distrus chimic, într-o facilitate de procesare. Însă în cazul exploatării propuse la Rășinari, e vorba de silicați. Nimeni nu a exploatat din asemenea roci. Aș zice că 97% din toată exploatarea de magneziu din lumea aceasta se axează pe carbonați. Nu toți carbonații au magneziu în ei. Dar atunci când exploatăm magneziu, o facem din carbonați. Restul de 3-4% vine dintr-o categorie de minerale de roci care se numesc brucite și sunt niște hidroxizi de magneziu, nu au silicerină”, spune cercetătorul.

Acesta se întreabă, în fond, cum se poate exploata serpentina, în condițiile în care nicăieri în lume nu se exploatează acest mineral pentru magneziu. Și având în vedere că, potrivit geologiei zonei, rocile de la Rășinari nu conțin nici carbonați de magneziu și nici brucit. Pentru că „dacă dorești să exploatezi serpentine, în România sunt multe cariere de acest gen abandonate și gata de a fi preluate”, mai spune universitarul.

La vremuri noi, tot noi! Investigația România Curată. Roșia Montană vine la Rășinari?

Primele verificări ale proiectului de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, cu privire la acest proiect arată că:

• MPI Magnesium, compania care a obținut licența de concesiune privind exploatarea resurselor de roci magnezitice din această zonă este controlată de familia Bîlteanu;
• Dragoș Bîlteanu nu este cunoscut doar pentru afacerile lui din diferite domenii, ci și pentru faptul că a fost condamnat penal definitiv pentru manipularea Bursei;
• Hidroconstrucția, una dintre companiile controlate de familia Bîlteanu, aflată în insolvență, este principala beneficiară a contractelor de sute de milioane de euro ale controversatelor proiecte ale Hidroelectrica, care afectează mai multe parcuri naționale și arii naturale protejate din România;
• În lanțul de acționari și administratori ai MPI îi regăsim pe Dragoș Tănase și Nicolae Suciu, directorii Gabriel Resources și RMGC, compania canadiană, respectiv subsidiara ei din România, care au încercat să exploateze aurul de la Roșia Montană.

Potrivit aceleiași învestigații, Profit scrie că Mineral Proiect Invest (MPI) SA este controlată, indirect, prin diferite vehicule juridice, de familia Bîlteanu, cu 52,25% din capitalul total. Harta-firmelor.ro (un proiect agregator de informații publice de pe site-uri oficiale) arată că în 2025 MPI a avut o cifră de afaceri zero, un singur angajat și o pierdere de 177.000 de lei (posibil salariul angajatului). Evoluția firmei e extrem de interesantă, înființată în 2012, în cei mai mulți ani a avut cifră de afaceri zero și de câteva zeci de mii de lei în ceilalți ani. Cu toate acestea, a strâns datorii de 8,55 milioane de lei!

 Gabriel Resources, între principalii actori

Conform datelor agregate de platforma Harta-firmelor.ro, printre foștii administratori ai Mineral Proiect Invest (MPI) figurează și Cristina Bîlteanu. Numele coincide cu cel al soției omului de afaceri Dragoș Bîlteanu, cunoscută publicului la sfârșitul anilor ’90 drept Cristina Rus, ca membră a trupei Sing Sing B.B., înainte de căsătorie.

În mod real, activitatea MPI devine vizibilă abia în acest an, odată cu proiectul de la Rășinari. Structura actuală a acționariatului, potrivit acelorași surse publice, este următoarea: Andra Mineral Holding SRL deține 78,69% din părțile sociale, Predeal Investiții SRL – 7,58%, Intrepid Gem SRL – 4,99%, iar persoanele fizice Natalia Mirescu și Daniela Ionica Pavlovschi – câte 4,37% fiecare.

În calitate de administratori apar Dragoș Bîlteanu, alături de Adriana Laura Crai-Ciocârlan, Andrei Degeratu, Simona Pau, Ion Petru Văduva, precum și firmele Intrepid Gem, Magnagold, Predeal Investiții și Veora Management Services.

Un alt agregator de date din surse oficiale deschise îl menționează și pe Dragoș Tănase ca reprezentant administrator persoană juridică la MPI, informație care apare și pe Harta-firmelor.ro, la profilul acestuia. Dragoș Tănase și-a dat demisia în luna iunie a acestui an din funcția de CEO al Gabriel Resources, compania înregistrată la Toronto care deținea proiectul Roșia Montană. Atribuțiile de director executiv au fost preluate interimar de Nicolae Suciu. Acesta din urmă deține funcții executive și în RMGC – subsidiara din România a Gabriel Resources – și este totodată administratorul Magnagold, firmă înființată în acest an și care figurează la rândul ei ca administrator al MPI.

 Ce spun reprezentanții Mineral Proiect Invest (MPI) Magnesium

Contactați de Sibiu 100%, Mineral Proiect Invest (MPI) Magnesium a transmis că proiectul exploatării de magneziu de la Valea Dobra – Rășinari a intrat într-o nouă etapă după obținerea Licenței de concesiune pentru exploatare nr. 29.694/2026. Reprezentanții companiei MPI susțin că obținerea licenței nu înseamnă începerea imediată a extracției, ci demararea procedurilor de proiectare tehnică și autorizare de mediu.

17 foraje și studii certificate internațional

Potrivit companiei, perimetrul Valea Dobra a făcut obiectul unui program complex de explorare geologică desfășurat în baza licenței de explorare acordate în 2020. Programul a inclus cartare geologică, investigații geofizice, studii mineralogice și hidrogeologice. Au fost realizate 17 foraje, însumând aproximativ 2.181 de metri liniari, plus lucrări experimentale pentru verificarea caracteristicilor resursei. Estimarea resurselor a fost realizată cu participarea SRK Consulting, în conformitate cu standarde internaționale de raportare. Rezultatele au stat la baza documentației pentru obținerea licenței de exploatare.

Fără procesare chimică la carieră, spune Mineral Proiect Invest

Proiectul este conceput, spun reprezentanții MPI, pentru un impact cât mai redus asupra comunității și mediului, evaluarea finală urmând să fie făcută în cadrul procedurilor legale de autorizare de mediu. În zona carierei Valea Dobra – Rășinari nu va avea loc procesare chimică. Dezvoltarea carierei se va face gradual, suprafața estimată ajungând la aproximativ 6,8 hectare în scenariul de dezvoltare la 20 de ani. Configurația analizată a fost optimizată pentru a nu intersecta fondul forestier. Un element cheie este sistemul de transport. Pentru prima porțiune, de aproximativ 2,4 km, roca va fi transportată printr-un sistem electric pe cablu, în containere acoperite. Ulterior, transportul către uzina de la Săliște este prevăzut cu camioane electrice și acoperite. Compania precizează că soluția presupune o investiție suplimentară importantă, dar reduce traficul greu, praful și zgomotul în comunitățile din apropiere.

Reabilitare și reconversie după închidere

Planul de refacere a zonei după exploatare prevede, încă din faza de proiectare, stabilizarea terenului și a taluzurilor, refacerea și înierbarea suprafețelor, reîmpădurirea anumitor zone, reamenajarea drumurilor tehnologice și monitorizarea post-închidere. Documentația actuală prevede reabilitarea întregii suprafețe finale și reintegrarea în peisaj.

Este analizată și o reconversie funcțională ulterioară, cu utilizări recreative precum trasee pentru biciclete, zone de belvedere sau alte activități compatibile cu specificul zonei. Forma finală va fi stabilită împreună cu autoritățile după încheierea exploatării.

Compania afirmă că activitatea va fi supusă monitorizării și raportărilor prevăzute de legislația minieră și de mediu și își propune menținerea unui dialog permanent cu autoritățile și comunitățile din Rășinari și Săliște. Referitor la consultările publice, MPI face distincția între întâlnirile de informare și dialog purtate deja cu autorități și comunități locale și procedurile formale de consultare publică prevăzute de legislația de mediu. Acestea din urmă, subliniază compania, sunt parte a etapelor de autorizare care trebuie parcurse înainte de începerea efectivă a activităților și nu sunt eliminate prin obținerea licenței de exploatare.

Parteneriate europene și calendarul proiectului

Proiectul este dezvoltat împreună cu parteneri și specialiști din România și din alte state europene. MPI este implicat în proiectul european SUSMg2 – Sustainable Magnesium Autonomy for Europe, care reunește parteneri industriali și de cercetare precum MEAB, INEMET/TU Bergakademie Freiberg și SE&C IKE, program care urmărește validarea și dezvoltarea tehnologiilor necesare procesării magneziului în Europa.

Stadiul actual

După obținerea licenței, urmează proiectarea tehnică și procedurile de autorizare pentru exploatarea de la Valea Dobra și pentru infrastructura și uzina de procesare de la Săliște. Conform calendarului estimativ comunicat către Sibiu 100% de MPI, obținerea autorizațiilor de construire este estimată în cursul anului 2027, iar începerea efectivă a exploatării în prima parte a anului 2028. Calendarul depinde de durata procedurilor de autorizare. Proiectul va fi dezvoltat etapizat. În scenariul de dezvoltare completă, investițiile cumulate sunt estimate la peste 400 de milioane de euro, prima etapă concentrându-se pe pe exploatarea resursei de la Valea Dobra și dezvoltarea capacității industriale de la Săliște.

Am solicitat un punct de vedere și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPGPSG), privind investiția minieră de la Sibiu. Până la ora publicării acestui articol, nu am primit încă un răspuns.

Cine este Mihai Ducea

Licențiat în geologie și geofizică la Universitatea din București și doctor în geologie al California Institute of Technology, profesorul Mihai Nicolae Ducea activează, din anul 2001, la Universitatea Arizona, unde a parcurs toate treptele academice, de la profesor asistent la profesor titular. Este responsabil al Universității Arizona pentru activitatea bursierilor Fulbright și Erasmus, primind peste 100 de cercetători în stagii academice.

Din 2011, profesorul Ducea este cercetător asociat al Universității din București, iar din 2021 este profesor titular în cadrul Facultății de Geologie și Geofizică a UB, fiind titular al cursurilor de petrologie magmatică și metamorfică, geologie fizică, geocronologie, thermocronologie, tectonică regională, petrologie tectonică și evoluția geochimică a planetei.

Profesorul Ducea a desfășurat activități de cercetare în unele dintre cele mai importante zone muntoase ale lumii, precum Anzii, Carpații, Himalaya și Tibet, publicând peste 200 de articole în reviste de top din domeniul geoștiințelor, alături de peste 650 de coautori din 30 de țări. În prezent, este editor-șef al „Geological Society of America Bulletin“, una dintre cele mai importante publicații internaționale în domeniu, funcție pe care o deține din 2017.

Cu un index h de 74 pe Google Scholar și peste 15.000 de citări în principalele motoare scientometrice, prof. univ. dr, Mihai Nicolae Ducea a fost inclus, în 2022, de Academic Analytics în topul celor mai citați 100 de oameni de știință americani în domeniul geoștiințelor. De-a lungul carierei sale, a coordonat proiecte de cercetare cu finanțări de peste 24 de milioane de dolari.

Ales membru corespondent al Academiei Române în anul 2021, profesorul Ducea este, de asemenea, membru în prestigioase societăți științifice din lume: Societatea Geologică a Americii, American Geophysical Union, Mineralogical Society, Geochemical Society, precum și în numeroase comisii internaționale și asociații profesionale.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI