Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și Stocării Geologice a CO2 – ANRMPSG a răspuns întrebărilor Sibiu 100% privind controversata exploatare de roci magnezitice de pe Valea Dobra, comuna Rășinari.
Răspunsul, extrem de tehnic, lămurește traseul legal al licenței, dar precizează că aceasta fundamentează exploatarea și valorificarea primară a resurselor și a rezervelor geologice de roci magnezitice (serpentine magneziene) ca rocă industrială și de construcție, fără să propună obținerea și valorificarea oxidului de magneziu (MgO) din aceste roci.
Cum a luat MPI licența
Mineral Proiect Invest S.A. a fost declarată câștigătoare a concursului public de oferă din 2019. În urma finalizării lucrărilor de explorare și acceptării raportului final de către ANRMPSG, societatea Mineral Proiect Invest S.A.a transmis documentațiile pentru obținerea licenței de concesiune pentru exploatarea rocilor magnezitice.
Licența de concesiune nr.29694/2026, a activității de exploatare a rocilor magnezitice (serpentine magneziene) în perimetrul Valea Dobra, județul Sibiu a fost aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRMPSG nr.529/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.754 din 7 septembrie 2026.
Substanța licenței, spune ANRMPSG, e de roci magnezitice (serpentine magneziene), ce intra în categoria rocilor industriale și de construcții.
Pentru ce a fost acordată, de fapt, licența: carieră în 5 trepte, piatră spartă sub 50 mm
Contrar discuțiilor despre „uzina de magneziu”, documentația oficială depusă la ANRMPSG pentru Valea Dobra nu prevede obținerea oxidului de magneziu (MgO). Ci o carieră la zi în 5 trepte, cu o instalație mobilă de concasare pe treapta în lucru. Produsul final: „un sort de rocă magnezitică cu diametru mai mic de 50 mm – materie primă destinată industriei materialelor de construcție”.
Uzina de procesare de la Săliște, respinsă deja de Consiliul Local Săliște, nu apare în această licență.
Impactul pe mediu: ANRMPSG recunoaște „impacturi negative moderate și semnificative”
Instituția citează din documentația firmei că s-au analizat efectele în construcție și operare și s-au propus măsuri de reducere. Ceea ce recunoaște, în fapt, oficial instituție a că: „Impactul rezidual estimat […] identifică posibilitatea apariției de impacturi negative moderate și semnificative. În urma aplicării măsurilor […] nivelul semnificativ al impactului a fost eliminat, fiind scăzut […] la un nivel moderat, iar nivelul moderat a fost scăzut în cele mai multe cazuri la un nivel redus”.
„În vederea monitorizării impactului pe care proiectul îl va avea asupra componentelor de mediu se propune un plan de monitorizare care include o componentă pentru etapa de construcție și o componentă pentru etapa de operare.
În etapa de dezafectare a proiectului, planul de monitorizare va fi similar cu cel stabilit în etapa de construcție. Rolul planului de monitorizare este de a confirma sau infirma cuantificarile impactului rezidual realizate înaintea implementării proiectului, de a cuantifica eficiența măsurilor de evitare și reducere propuse și de a identifica noi zone în care este necesară implementarea unor masuri de reducere a impactului.
Efectele care rămân după implementarea măsurilor de evitare și reducere sunt exprimate sub forma impactului rezidual. În faza de elaborare a documentațiilor, acest tip de impact poate fi doar estimat.
Evaluarea eficienței măsurilor propuse, cât și a impactului rezidual corespunzător realizării proiectului, constituie recomandări importante, pentru aceasta fiind necesară implementarea unui sistem adecvat de monitorizare, desfășurat atât în perioada de pregătire a amplasamentului, cât și în perioada de operare (în funcție de componenta analizată).
Impactul rezidual estimat al proiectului pentru unele componente de mediu analizate, identifică posibilitatea apariției de impacturi negative moderate și semnificative. În urma aplicării măsurilor propuse este de aşteptat ca nivelul estimat al impactului să scadă, nivelul impactului rezidual fiind mult mai redus. În impactul rezidual, nivelul semnificativ al impactului a fost eliminat, fiind scăzut în toate situațiile la un nivel moderat, iar nivelul moderat a fost scăzut în cele mai multe cazuri la un nivel redus.
În condițiile respectării proiectului și a normelor tehnice de exploatare, alături de măsurile de reducere a poluării asupra factorilor de mediu, impactul se apreciază ca fiind în limite admisibile”, spune ANRMPSG.
Ce se întâmplă dacă proiectul minier nu respectă legea și ce e cu refacerea zonei
ANRMPSG precizează că titularul are 360 de zile de la intrarea în vigoare a licenței să obțină TOATE avizele, inclusiv Acordul de Mediu. Dacă nu le obține, „ANRMPSG anulează licența”.
Pentru refacerea zonei, proiectul prevede „stabilizarea taluzelor, reinstalarea solului fertil și a vegetației, refacerea drenajului” și „reconversia funcțională a zonei în scopuri turistice și recreative”, începând cu anul 5 de exploatare, progresiv.
La întrebarea dacă au existat consultări publice sau evaluări ale interesului public înainte de acordarea licenței, ANRMPSG spune că în România, consultarea publică în procesul de acordare a licențelor miniere nu este un mecanism reglementat prin legislația minieră aplicabilă.
Deși decizia finala de acordare a licenței aparține ANRMPSG, implicarea comunității se realizează ulterior, prin dezbaterea publică (în procedura de mediu). Pentru a obține acordul de mediu, obligatoriu pentru licența de exploatare, titularul trebuie să organizeze dezbateri publice. Acestea pot sta la baza schimbării destinației terenurilor pentru activități miniere (PUZ/PUD).
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
